Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Alimentatia, ca factor de prevenire a instalarii anumitor forme localizate de cancer
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Alimentatia furnizeaza, concomitent cu aportul nutritiv si energetic, o serie de substante care in mod direct sau indirect favorizeaza aparitia bolii maligne.O parte din ele isi exercita influenta cancerigena predominant la nivelul anumitor tesuturi.Efectul este cu atat mai pronuntat cu cat in acelasi teritoriu actioneaza mai multe substante cu potential cancerigen.Unele dintre ele intervin cu aceeasi intensitate in zone diferite.
Din aceste considerente, cunoasterea influentei relativ specifice a anumitor moduri de alimentatie pentru unele localizari ale cancerului poate, cel putin in parte, sa previna prin luarea de masuri dietoterapice adecvate instalarea malignitatii, mai ales la persoanele predispuse la aparitia cancerului in teritoriile respective.
In cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva corelatii intre alimentatie si instalarea bolii maligne la anumite tesuturi, corelatii care permit stabilirea prescriptiilor dietoterapice corespunzatoare. Vor fi prezentate astfel:

1.Cancerul oral si faringian;
2.Cancerul esofagian;
3.Cancerul gastric;
4.Cancerul colo-rectal;
5.Cancerul hepatic;
6.Cancerul pulmonar;
7.Cancerul de san si de uter;
8.Cancerul de prostata.

1.Cancerul oral si faringian

Consumul de alcool si mestecatul de tutun se coreleaza cel mai mult cu aparitia cancerului la nivelul cavitatii bucale.
Este posibil sa intervina si deficientele alimentare de vitamine A, B2 si C.In aceste conditii, profilactic, se recomanda corectia carentelor alimentare in vitamina A, B2 si C, intreruperea mestecatului de tutun si reducerea aportului de alcool.
Masurile amintite sunt cu atat mai mult necesare la bolnavi predispusi la degenerare maligna bucala.
Cancerul faringian s-ar corela cu carenta de fier, motiv pentru care corectia dietoterapica ar diminua riscul degenerarii maligne.

2.Cancerul esofagian

Reducerea consumului de alcool reprezinta cea mai importanta masura dietoterapeutica pentru prevenirea aparitiei cancerului esofagian.Se va avea in vedere ca un aport mediu de bere pe zi furnizeaza organismului mai mult de 60% din cantitatea de nitrozamine zilnic.Riscul degenerarii maligne este cu atat mai mare cu cat concentratia de alcool este mai crescuta (alcoolul potenteaza actiunea locala a substantelor cancerigene).De asemenea, se recomanda cresterea consumului de legume, fructe si lactate la cei ce prezinta aport redus.nutritia trebuie sa corecteze eventualele deficiente in vitaminele A, C, B2, PP, magneziu, zinc, calciu si molibden.Se va evita consumul de alimente afumate, prajite sau sarate (creste aportul de nitrozamine si hidrocarburi policiclice aromatice, iar sarea le potenteaza efectul cancerigen).
Nu se recomanda consumul de alimente sau bauturi foarte fierbinti.Masurile dietoterapice amintite sunt cu atat mai necesare la cei cu risc crescut pentru degenerare maligna (sindrom Barrett, esofagite cronice etc.).

3.Cancerul gastric

Din punct de vedere alimentar, cancerul gastric se coreleaza cel mai mult cu consumul crescut de alimente conservate prin sarare si afumare (contin precursori care se pot transforma in nitrozamine) si aportul scazut de legume, fructe proaspete (contin cantitati ridicate de vitamina C, care inhiba reactia de formare a nitrozaminelor, acelasi efect il are consumul alimentar de vitamina E, cisteina si glutation).Tinand cont de cele mentionate, profilaxia nutritionala a cancerului gastric implica in primul rand consumul limitat sau absent de produse afumate si sarate, concomitent cu cresterea aportului de legume si fructe proaspete.De asemenea, se va evita utilizarea repetata a grasimilor si uleiurilor pentru prajire, nu se vor consuma alimente cu semne de deteriorare si mucegaire, alimentele conservate se vor tine in frigider, consumul de glucide cerealiere va fi moderat, se va limita aportul de alimente prajite, se va evita excesul de alcool si condimente.
Dupa cum am mentionat si pentru alte localizari digestive ale cancerului, masurile dietoterapie trebuie respectate mai ales de bolnavii cu risc pentru degenerare maligna a stomacului (gastrita atrofica, stomacul operat, polipoza gastrica).

4.Cancerul colo-rectal

Consumul crescut de grasimi (in special animale) si carne, concomitent cu reducerea aportului de legume si fructe, reprezinta cel mai important factor alimentar favorizant al degenerarii maligne a colonului.Se estimeaza ca riscul cancerigen este de opt ori mai mare in conditiile alimentatiei mentionate fata de situatia in care se consuma multe vegetale, iar aportul de carne si grasimi este limitat.Explicatia ar fi datorata stimularii secretiei unor cantitati mai mari de acizi biliari care, in contact cu cresterea florei anaerobe intestinale (in special anumite tulpini de clostridii), stimulata de alimentatia de tip occidental, duce prin transferarea acizilor biliari la crearea de actuali sau potentiali factori cancerigeni.Daca dieta este saraca in fibre vegetale, influenta locala a substantelor malignizante se amplifica.
Din aceste considerente, pentru prevenirea cancerului colonic, mai ales la persoanele predispuse (ex. popipoza colonica) este necesara cresterea aportului de legume si fructe proaspete (aduc un aport ridicat de fibre alimentare, dar si de viatamina C si carotenoizi) a caror deficienta favorizeaza degenerarea maligna.Legumele din familia cruciferelor (varza, varza de Bruxelles, conopida, brocoli) contin de asemenea izotiocianati si indoli al caror aport insuficient creste riscul aparitiei cancerului colonic.
De asemenea, este necesara cresterea aportului de produse alimentare bogate in calciu (acest mineral reduce efectele proliferative ale acizilor asupra mucoasei colonice), cat si consumul moderat de carne si grasimi.Restrangerea aportului de alcool este benefica pentru prevenirea cancerului rectal.

5.Cancerul hepatic

Corelarea cancerului hepatic cu alimentatia se face pe linia consumului de produse contaminate cu aflatoxine (produsi de metabolism cu fungii) si a excesului de alcool.
In conditiile mentionate, prevenirea degenerarii maligne a ficatului impune restrangerea ingestiei de alcool si reducerea infestarii fungice a alimentelor.Acest ultim aspect implica luarea unor masuri complexe: ameliorarea practicilor de cultura, tratamentul chimic al solului pentru modificarea microflorei, utilizarea de tehnici speciale pentru stocaj si transport in scopul inhibarii dezvoltarii fungice, micsorarea riscului de contaminare a produselor alimentare finite.
Intrucat prezenta in produsele nutritive este greu de indepartat complet la nivelul alimentatiei in ansamblu, se admit limite maxime de contaminare dincolo de care produsele respective devin improprii pentru consum.Pentru limitarea actiunii carcinogene a aflatoxinelor este necesara corectia eventualelor carente de colina, vitamina A si D.

6.Cancerul pulmonar

Masurile dietoterapice privind profilaxia cancerului bronhopulmonar se axeaza pe asigurarea unui aport crescut de caroteni.Studii efectuate au pus in evidenta chiar o relatie de inversa proportionalitate intre concentratia serica a beta-carotenului si incidenta cancerului bronhopulmonar.Din aceste considerente, in alimentatia zilnica trebuie mentinuta o pondere semnificativa pentru produsele cu continut crescut sau moderat de caroteni: ardei gras, gogosari, morcovi, salata, tomate, spanac, banane si pepeni verzi.
Unele studii sustin interventia protectoare a alimentelor bogate in vitamina E si seleniu, fara a se acorda insa un caracter specific pentru plamani.

7.Cancerul de san si de uter

Prezenta unuia sau altuia dintre cele doua forme de manifestare ale cancerului se coreleaza cu ingestia crescuta de grasimi animale si cu aportul scazut de legume si fructe.Pentru cancerul de uter se adauga o sensibilitate mai mare la deficientele de vitamina A si E.
Coroborand datele mentionate, indeosebi la persoanele cu risc se limiteaza ingestia lipidelor concomitent cu cresterea consumului de legume si fructe.
Se va urmari indepartarea eventualelor carente in tocoferol, caroteni si vitamina A.

8.Cancerul de prostata

Pentru barbatii trecuti de varsta de 65 de ani se recomanda evitarea consumului excesiv de grasimi, intrucat ar favoriza pe langa accentuarea aterogenezei si aparitia cancerului de prostata.
Unele studii incrimineaza in aparitia degenerescentei maligne la acest nivel si aportul ridicat de retinol si caroteni, insa aceasta observatie necesita inca evaluari pentru a se putea trage concluzii dietoterapice.

Tiberius Viorel Mogos, doctor in Stiinte Medicale, medic primar diabet, nutritie si boli metabolice, medic specialist medicina interna, Institutul National de Diabet, nutritie si Boli Metabolice “Prof. Dr. N.C. Paulescu”
Carmen Dondoi , medic specialist diabet, nutritie si boli metabolice, Institutul National de Diabet, nutritie si Boli Metabolice “Prof. Dr. N.C. Paulescu”

Medica Academica
URL de referinţă