Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Astmul bronsic
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Astmul bronsic este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si reversibila, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante.

Elemente de diagnostic clinic

Caracterele dispneei : bradipnee cu expir prelungit, fortat-laborios si zgomotos-suierator.
Faza dispneica este urmata de tuse si expectoratie mucoasa, filanta sau perlata, eliberatoare.
Bolnavul este gasit in pozitie sezanda, de ortopnee, cu capul inclinat spre spate.Faciesul exprima senzatia de spaima si de sete de aer: exoftalmie, gura intredeschisa, tegumente palide-cenusii acoperite de transpiratii.
Criza incepe de regula brusc, survine mai frecvent noaptea la 2-3 ore dupa adormire sau in timpul zilei, fiind favorizata sau declansata de inhalare de aer rece, umed sau viciat (praf, fum, diverse substante volatile), ingestia unor alimente sau medicamente, emotii, eforturi fizice, starea de distensie abdominala postprandiala.
Accesul astmatic este precedat rareori de unele prodroame cu caracter de aura relativ constanta pentru acelasi bolnav: iritabilitate, rinoree, stranuturi repetate, tulburari digestive (eructatii, dureri epigastrice, greturi), anosmie, prurit.
Criza are durata variabila, 1/4 ora-3 ore, se termina brusc, uneori cu poliurie si este urmata de stare de epuizare si somnolenta.
In timpul crizei, toracele este imobil, în inspiratie fortata; la percutie - exagerarea sonoritatii; sunt prezente raluri bronsice, în special sibilante, diseminate bilateral.
La sfârsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate), cu sputa vâscoasa, albicioasa (perlata), bogata în eozinofile (uneori eozinofilie si în sânge), cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman. Testele de sensibilizare sunt pozitive.
Exista si manifestari echivalente: tusea spasmodica, coriza spasmodica "febra de fin", rinita alergica, eczema, urticaria, migrena, edemul Quinke.

Starea de rau astmatic se realizeaza in cazurile in care accesul de dispnee dureaza peste 24 ore si in care crizele de dispnee se repeta la intervale foarte scurte, timp de zile sau saptamani.
Factorii care pot favoriza aparitia starii asmatice sunt:puseele acute bronsitice, stressul psihic, intreruperea corticoterapiei, abuzul de simpaticomimetice, persistenta contactului cu alergenul.
Se manifesta clinic prin fenomene de insuficienta respiratorie cu agravare progresiva: polipnee, respiratii superficiale, cianoza, transpiratii profuze, tahicardie, HTA, somnolenta si uneori coma hipercapnica.
Se asociaza frecvent fenomene de decompensare cardiaca dreapta, de tip subacut: turgescenta jugularelor, hepatomegalie sensibila, ritm de galop drept.

Diagnostic diferential

=In criza de astm bronsic: astmul cardiac (dispnee inspiratorie si polipneica, anamneza si semne cardiace de insuficienta cardiaca stânga), dispneea faringiana (tiraj, cornaj), bronsita astmatiforma (episoade bronsitice care premerg cu anii, dispneea paroxistica), dipneea nevrotica (senzatia de lipsa de aer nu are corespondent obiectiv).
=In starea asmatica: bronhopneumonia, puseurile acute ale bronhopneumopatiilor cronice obstructive, sindroamele de compresiune mediastinala, cancerul bronhopulmonar si laringian, acidoze si come de alte origini.

Confirmarea diagnosticului de astm bronsic, se face pe cel putin 3 din urmatoarele 5 criterii:
1.antecedente alergice personale sau familiale;
2.debutul crizei înainte de 25 de ani sau dupa 50;
3.dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero-nocturna;
4.reversibilitatea crizelor sub influenta corticoizilor sau simpaticomimeticelor;
5.tulburari de distributie, perturbari ale volumelor plasmatice si ale debitului expirator (în special scaderea V.E.M.S.).

Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonr se intrica si constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica. Astfel, bronsita cronica se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparând bronsita astmatiforma. Astmul, ca si bronsita, determina frecvent modificari emfizematoase. Astmul se poate infecta, îmbracând aspectul de bronsita astmatica. Aceasta din urma este precedata, întotdeauna, de crize astmatice, în timp ce în bronsita astmatiforma dispneea paroxistica apare dupa o îndelungata perioada de evolutie a unei bronsite.

Particularitati clinice legate de substrat

Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul se naste si moare astmatic), cu evolutie îndelungata, discontinua, capricioasa.
Are substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general (terenul atopic) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica).
Esential este factorul general, terenul atopic (alergic), de obicei predispus ereditar. Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene (antigene).

=Astmul alergic pur, primar, neinfectios si necomplicat survine la tineri cu antecedente familiale sau alergice, are caracter sezonier si se manifesta ca un astm „uscat”, cu crize tipice de intensitate si durata variabila, declansate sub influenta unor alergeni extrinseci, crizele fiind intercalate de perioade de acalmie respiratorie completa.
=Astmul infectios, secundar este un astm „umed”, insotit de bronsiolita cronica.Crizele sunt declansate de expuneri la frig, ceata si umezeala, factori care favorizeaza sau declanseaza catarul cailor respiratorii superioare.
=Astmul nealergic si neinfectios survine la subiecti cu hipocorticism, hipertiroidism, insuficienta ovariana, vegetatii adenoide, deviatie de sept, hipertrofie de timus.Fondul de psihonevroza este adesea evident si crizele sunt declansate de factori psihogeni.
=Astmul si patogeneza mixta, bronsica si cardiaca, se manifesta prin crize de dispnee de tip expirator declansate de eforturi fizice, mese copioase, emotii.In aceste situatii astmul bronsic complica evolutia unei afectiuni cardiovasculare insotita de HTA si staza in circulatia mica: valvulopatii mitrale sau aortice, HTA, miocardiopatii, cardiopatii congenitale.
=Astmul profesional se caracterizeaza prin aparitia la unii profesionisti: morari, brutari, textilisti, mineri, horticultori, chimisti, tipografi, farmacisti.Crizele sunt precedate adesea de o perioada de rinita spasmodica, bronsita cronica, eczeme.
=Astmul drogat este o forma de astm bronsic tratata cronic cu doze excesive de simpaticomimetice sau glucocorticoizi.Tabloul clinic determina o stare de iritabilitate, insomnie, tremuraturi, astenie, HTA, fenomene de hipertiroidism.Crizele astmatice devin din ce in ce mai frecvente si mai prelungite.Administrarea de simpaticomimetice in criza poate declansa moarte prin fibrilatie ventriculara.

Complicatii si perturbari asociate

1.Insuficienta respiratorie acuta survine in starile prelungite de rau astmatic si in crizele astmatice declansate de puseuri acute de bronsiolita, fiind favorizata de asocierea emfizemului cronic obstructiv.
2.Insuficienta cardiaca subacuta dreapta survine pe fondul cordului pulmonar cronic.
3.Sincopa respiratorie este favorizata sau declansata de administrarea de medicamente deprimante centrale (barbiturice, opiacee, antihistaminice)
4.Pneumotoracele acut, emfizemul mediastinal si cel subcutanat
5.Pneumopatiile acute cu evolutie atipica
6.Bronsita cronica poate precede, insoti sau complica astmul bronsic.
7.Cordul pulmonar cronic si emfizemul cronic obstructiv complica astmul asociat cu bronhobronsiolita cronica.
8.Coma hipercapnica este complicatia cea mai grava a starilor astmatice survenite la bolnavi cu infectii bronhopulmonare si decompensare cardiaca.

Crizele de astm bronsic se trateaza in conditii ambulatorii.Necesita internare de urgenta cazurile care pun probleme de diagnostic diferential si acelea in care se asociaza unele complicatii.
Starea astmatica necesita, de regula, explorari si tratament in conditii de spitalizare.
Cazurile usoare si medii se pot rezolva in majoritatea cazurilor cu Miofilin sau sulfat de Mg.In cazul primului acces de astm aparut la un varstnic sau la un adult de varsta mijlocie , la care nu se poate exclude astmul cardiac sau astmul cu patogeneza mixta, se evita atat simpaticomimeticele cat si opiaceele, aplicand-se masuri terapeutice nenocive ca:emisie sange, adm. diuretice, Miofilin 1-2 fiole i.vi., oxigenoterapie.

Profilaxie

Masurile preventive sunt foarte importante. Prima actiune vizeaza combaterea fumatului si propaganda antitabacica. Evitarea atmosferei poluate, inclusiv expunerea la noxele respiratorii este o alta masura. Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii, impune de asemenea evitarea virozelor respiratorii si în primul rând, aglomeratiilor în timpul epidemiilor. Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, în astmul bronsic intricat se realizeaza cu Tetraciclina 1 g/zi, mai rar Penicilina V. S-au încercat si eritromicina, Ampicilina si Biseptolul. Cu acesta din urma s-au obtinut rezultate bune în lunile de iarna. Tratamenul cu aerosoli (Inhaloterapia), este indispensabil în anumite forme. Se practica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult dar, fara a abuza. Metoda comporta si anumite riscuri, în special inhalarea de diferiti germeni, ceea ce impune folosirea strict personala si pastrarea în stare de sterilitate a aparatului.
Principalele medicamente folosite sunt betaadrenergicele, anticolinergicele si derivatii metilxantinei.

Examinari de urgenta

Pentru aprecierea gravitatii si controlul terapiei IRA din starile de rau astmatic sunt necesare determinari ca:
-pO2, pCO2, pH si rezerva alcalina
-radioscopie toracica; Radiografia toracică este de obicei normala la astmaticii fara complicatii si utila în excluderea altor cauze de dispnee.
-EKG, dozarea azotului seric, determinarea leucocitozei, etc., pot fi utile pentru diagnostic diferential si pentru depistarea eventualelor complicatii sau asocieri morbide.
Probele funcţionale respiratorii nu se fac în timpul crizei de astm bronşic.
În astmul bronşic de regulă:
- CV normală sau uşor crescută
- VEMS este scăzut
- PEF este scăzut
- Indicele Tiffneau (VEMS/CV sau indicele de permeabilitate bronşică) este patologic sub 70-80%
- VR este crescut
- Scade complianţa pulmonară statică şi dinamică.
Testul de provocare bronşică la Histamină sau Metacolină poate evidenţia hiperreactivitate bronşică între crize.
Creşterea VEMS/PEF cu peste 15% la tratamentul bronhodilatator şi/sau corticoterapia de probă indică un răspuns pozitiv şi sunt teste diagnostice în astm.
Buna ziua! Sunt diagnosticata cu astm de 3 ani. Sunt pe tratament cu Symbicort 160/4,5 micrograme, 2 pufuri/zi. Simtindu-ma mai bine, de aprox.2 luni nu l-am mai folosit decat fff rar. Am observat ca mi s-au redus crizele de tpsv. Ma ingrijoreaza ca la fiecare criza de astm, simt o greutate dureroasa in piept si am senzatia ca nu-mi ajunge aerul. Pufurile ma ajuta putin, in sensul ca imi remite tusea si respir putin mai bine, dar nu scap de senzatia aceea de grutate cateva zile. Mi-e teama sa maresc numarul de pufuri (desi pneumologul mi-a recomandat sa folosesc chiar si pana la 14 pufuri max. intr-o zi) din cauza crizelor de tahicardie. Nu exista alta conduita terapeutica sa pot impaca si astmul si tpsv-ul? Mentionez ca pentru tpsv am tratament cu diltiazem la nevoie.
Exista. Ablatia. Mai ales ca fiind vorba de TPSV, sansa de a rezolva definitiv crizele de tahicardie este foarte mare.
Care ar fi evolutia, tinand cont de cele doua patologii, in lipsa ablatiei? Din cate am vazut pe pielea mea, astmul si tahicardia se cam intretin una pe alta. sad
Nu pot sa fac aprecieri legate de evolutie, dar stiu ca acest lucru se intampla in cam toate aritmiile supraventriculare, unele dintre focarele declansatoare fiind la nivelul venelor pulmonare. Imi amintesc ca in multe din episoadele de viroze de cai respiratorii superioare, care conduceau la incarcarea bronhiilor, extrasistolele apareau frecvent, mai ales daca foloseam substante mentolate ca decongestionante. Chiar si simpla folosire a unor paste de dinti puternic mentolate poate declansa extrasistole.
In cazul tau, riscul este sa nu poti folosi antiastmaticul obisnuit fara sa declansezi episoade tahicardice. Trebuie sa discuti cu un pneumolog cu experienta ce alte optiuni de tratament ai. In paralel, trebuie sa faci tot posibilul sa iti intaresti sistemul imunitar si sa verifici daca esti alergica la unii din principalii alergeni cunoscuti, praful de casa, acarienii, polenul (in special cel de ambrozie).
Sanatate
URL de referinţă