Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Intamplari cu angajati publici
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Pagini: 1 2
Aici puteti descrie intamplari cand bunul stat roman a abuzat de voi, cand angajati publici au avut un comportament "inadecvat", ca sa zicem asa, cand colaboratori ai primariilor s-au manifestat fara pic de bun simt ...
Ideea de a deschide acest topic mi-a venit tot de la o colega de forum, care imi povesta o astfel de intamplare patita recent.
Asa ca dati-i drumul, bagati mare, ca sunt convins ca exemple exista destule!
Pai incepe tu cu patania colegei tale!
Pai o sa o las chiar pe ea sa scrie, ca nu e doar colega mea, e de la noi de pe Forum.
Intre timp nu stati si asteptati, daca aveti ceva de spus aici dati-i drumul!
Buna! Cred ca as avea o poveste pe aceasta tema:
In urma cu un an, intr-o zi de sambata plina de sperante, in absenta mea pentru mai putin de 24 de ore din localitate, s-a spart in apartamentul meu, unde pe vremea respectiva stateam singura. Am apelat la politie, 2 agenti au venit la locul faptei pentru constatare si au completat procesul verbal. Un al treilea sosind dupa ei, cred ca de la criminalistica, care a venit sa caute amprente digitalice latente, si-a lasat pentru intotdeauna amprentele lui in covorul nou din living sub forma solutiei de nitrat de argint, folosita ca “transformator fizic”. Valorile existente si disparute din apartament, caraghios de putine, reflectau posibilitatile unui medic specialist la inceput de cariera: un parfum, un lant de argint si salamul din frigider.
Va zic toate acestea in acest topic pentru ca etapa cautarii faptasului a fost foarte stranie si enervanta. In primele 2 luni dupa eveniment, 3 agenti ai politiei pazeau non-stop, dintr-un Logan alb, intrarea in bloc, asteptand probabil sa apara hotul/hotii. Intre timp eu m-am simtit destul de prost, fiind si ultima venita in bloc, cu nici ½ de an inainte, primul lucru cu care am iesit in evidenta a fost spargerea, iar locatarii scarii nu ezitau sa-mi zica ca politistii astia care nu fac absolut nimic si primesc salarii mari, sunt numai pentru mine. Dupa 2 luni agentii din Logan si-au schimbat tactica: am devenit eu tinta lor, considerand ca as putea fi eu care le apropiu de faptas(i). Au inceput sa ma urmareasca in modul cel mai evident pe mine: cand ieseam din bloc, isi porneau si ei masina, ca in momentul cand imi pornesc masinuta sa se poata pune dupa mine. Initial nu am dat mare atentie acestui lucru, am luat-o ca fiind o coincidenta. Apoi ma intrebam daca sunt eu sanatoasa, nu cumva imi debuteaza o paranoia. Dar faceau atat de evident, cu tupeu, incat ar fi fost greu sa nu observ. Dupa 2-3 saptamani deja imi cam stiau traseele. Si au inceput sa ma controleze. Stiau, de exemplu, ca miercuri si joi seara inainte de 8 merg undeva, imi las masina intr-o straduta inainte sa ajung pe bulevard, de unde o iau pe jos. Cand porneam din fata blocului, porneau si ei, dar pe o cale alternativa, ajungand si ei din sens invers in locul unde tocmai imi parcasem masina. Oare ma urmareau pe jos pana la piscina? Cert e ca peste 2 ore, cand ieseam din piscina si ne urcam, cu prietena mea pe care o si duceam acasa, in masina, intamplator tocmai porneau si ei din strada de vis-à-vis, sa ne tina companie tacuta, la distanta si inamica, pana intr-un celalalt cartier al orasului. Oamenii astia, cate trei deodata, in doua sau trei ture/zi, primeau salarii pe aceasta “ancheta”.
Imi era frica de ei. Nu mai stiam de cine tremur mai mult: de hotii care de altfel nu au vandalizat apartamentul, doar au golit toate dulapurile, toate sertarele cautand ceva, sau de politistii care-si faceau planul lor atat de antipatic incat ma simteam principalul suspect.
Dar paralel cum tensiunea din mine isi atingea apogeul si ieseam din ce in ce mai nervos din bloc, bunastarea (sa nu zic extazul) politistilor crestea. Mai ales cand erau o tura de 3 tineri. Fata de atitudinea ostil-distant-tacuta, au inceput sa-mi puna intrebari cretinoide: Unde mergi asa de tarziu? Iara pleci?
Raspuns din partea mea: Sa-mi caut gagici! (Si in gand: sa va f**)
Abia asteptam ca peste 2 zile sa fie din nou echipa asta, ca sa le pot intreba si eu ceva: “Voi ma urmariti din proprie initiativa sau pentru ca asa va cer sefii?” Mi-au raspuns ca din proprie initiativa. Hurra, deci nu-s paranoida, urmarirea esta reala.
Si stiti anchetul cum s-a sfarsit? Am dat telefon la acel numar de contact ce mi s-a lasat, si le-am rugat frumos sa nu ma mai urmareasca ca este deja foarte penibila, o sa le anunt eu daca am prins pe hot/hoti.
Tareeeeee!!! Ai putea sa si publici, ai talent! big grin
Asteptam continuari.
Hai, nu fiti timizi!
Asta a fost o hartuire in toata regula!
Din ceea ce am mai auzit si eu de la altii, politatii, in asemenea situatii, te pun sa faci o plangere si iti spun sa nu-ti faci prea multe iluzii, ca sunt depasiti de situatie, "se intampla zeci de spargeri si furturi".
Ei il loc sa-si faca datoria (fata de cazul tau sau al altora) au preferat sa se distreze si cine stie...happy
Te-au vazut tanara, singura (sau cu prietena), "doctorita-doctorita" !
In plus fiind medic, astia au ciuda pe intelectuali (asta este un defect major!).
Sint atit de revoltata incit aproape ca nu-mi gasesc cuvintele (ma rog, suficient de civilizate pentru a putea fi puse pe forum) - de-a dreptul rusinos pentru meseria mea!
De Ziua Mondiala a Sanatatii, in Romania, mor oamenii in fata spitalelor ce s-au inchis ! Ca Romania oricum avea un sistem de sanatate publica remarcabil, numai inchiderea unor spitale mai lipsea, restul era rezolvat !
Asta toamna, cind m-am internat, mi s-a taiat si putina respiratie pe care o mai aveam, vazind in ditamai Spital de Urgenta Floreasca, sectia medicala, paturi pe culoar, multe paturi de-o parte si alta a zidurilor.
Imaginati-va starea acelor bolnavi, cu plosca si pampersi schimbati la vedere, cu perfuzii si injectomate, cu masti de oxigen, dezbracati la piele la vreun EKG, consultati si palpati in vazul lumii ce fojgaia pe culoar - in fine, tot ce se mai intimpla intr-un spital, cind chiar si in intimitatea unui salon de 2-3 paturi ti-e jena uneori de anumite proceduri la care esti supus.
Ideea cu paturile pe culoar fusese a doamnei profesor Bartos, sefa sectie (jos palaria in fata ei), pentru a putea interna cit mai multi bolnavi. In fond, cind e vorba de viata si de moarte nu mai conteaza nici plosca si nici fundul dezgolit in vazul lumii !
Zilele trecute ma intreba cineva - legat tot de starea sistemului de sanatate - oare cind va aparea luminita de la capatul tunelului. I-am raspuns ca nu stiu, dar sper ca atunci cind va aparea sa nu fie a ... locomotivei !!
Ei bine, dragilor, cred ca speranta nu mi se indeplineste - luminita pare a fi chiar a locomotivei ! Ar fi cazul sa iesim din tunel !
(07-04-2011 11:14 PM)uliana a scris: [ -> ]Ar fi cazul sa iesim din tunel !

Cum?
Nu ma intreba, ca s-ar putea sa raspund !
big grin
Pagini: 1 2
URL de referinţă