Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Pastila antistres
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
A fost reperată gena care influenţează maleabilitatea neuronală.
Exerciţiile fizice au un efect antistres: un adevăr pe care îl ştiam din experienţă. Cercetătorii americani au descoperit însă că ceea ce influenţează cu adevărat starea mentală este proteina produsă atunci când facem sport. Foarte curând, ea ar putea fi sintetizată şi livrată celor care au nevoie sub formă de... pastile. Descoperirea oferă speranţe pentru un tratament eficient antidepresie, scrie revista Science&Vie. Acesta ar produce, pe cale chimică, efectele benefice pe care le are sportul asupra organismului.

Proteina în cauză, ce are un efect direct şi imediat asupra creierului, se numeşte VGF şi este produsă de o genă sensibilă la activitatea fizică. Gena este implicată în funcţionarea hipotalamusului, zona din creier afectată în mod special atunci când suntem loviţi de depresie.
publicitate

Sportul modifică reacţiile din creier.
Pentru a repera gena respectivă, autorul studiului – Ronald Duman, psiholog şi profesor de farmacologie la Universitatea Yale – a comparat efectele şi „modul de exprimare” ale mai multor mii de gene, observate simultan. Au fost comparaţi creierii şi reacţiile unor cobai „maratonişti” şi cobai sedentari. Astfel, cei care au avut acces la roata de alergare (pe care puteau să alerge până la 10 km într-o singură noapte) au demonstrat că efectele sportului asupra creierului sunt uriaşe: 33 de gene observate au avut o activitate mult mai intensă.

Gena şi proteina sa – VGF – sunt implicate în maleabilitatea neuronală (capacitatea creierului de a-şi reorganiza conexiunile în funcţie de experienţele trăite). Gena influenţează chiar neurogeneza (naşterea de neuroni) în respectiva zonă a creierului.

Studiul vine să confirme o altă cercetare, realizată în urmă cu câţiva ani, care indica faptul că depresia este produsă tocmai de această lipsă de maleabilitate neuronală şi că stresul intens şi îndelungat induce o atrofie a neuronilor din hipotalamus, regiune sensibilă la acţiunea hormonilor de stres.
URL de referinţă