Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: In ce situatii stresul este benefic
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Ne gandim mereu cum putem evita stresul sau cum putem ameliora efectele lui negative, dar nu constientizam nevoia de stres pe care o avem. Fara o doza de stres, probabil nu am simti nevoia de a ne ridica din pat, de a face ceva. Fara stres, participantii la olimpiada nu ar avea energie sa castige.

Exista un nivel optim de stres de care are nevoie organismul pentru a se mobiliza. Pentru a face diferenta intre acest tip de stres si cel care destabilizeaza, degradeaza fizic si psihic, psihologii folosesc doi termeni: distres (stresul negativ) si eustres (stresul pozitiv).

Psihologul Richard Lazarus, unul dintre primii care au studiat emotiile si stresul, considera eurostresul sanatos si responsabil de oferirea sentimentului de implinire.

Dar dincolo de clasificarile facute de specialisti conteaza impresia omului asupra starii pe care o are. Iar stresul este un factor subiectiv, in sensul ca acelasi eveniment poate fi perceput de cineva ca fiind provocator, iar de altcineva ca fiind descurajator. De exemplu, in fata unui interviu pentru obtinerea unui job, stresul ajuta la concentrare si focusare. Asta inseamna ca este un stres pozitiv si, totusi, multi acuza starea pe care o au si pun pe seama ei un eventual esec. Mai mult, sunt persoane care anticipeaza aceasta stare si evita interviurile, amanand mereu o decizie profesionala.

O alta forma de stres pozitiv ar trebui sa fie sportul, exercitiile, dar cei care exagereaza ajung la un stres negativ ce inrautateste starea de sanatate.

De stresul pozitiv depind cele mai multe performante profesionale si succesul financiar. Obtinerea unei promovari, succesul unui proiect, afirmarea personala, provocarile, cautarea solutiilor, sunt situatii generatoare de stres pozitiv. In privinta performantelor financiare, fara stres pozitiv, probabil nu ar fi demarat niciun proces sau nu ar fi initiata o afacere. Acea agitatie psihomotorie, „furtuna” de idei, cautarile, obtinerea informatiilor sunt semne ale eustresului.

Alte situatii in care apare stresul cu efecte pozitive sunt vacantele si iubirea. Ambele reprezinta provocari importante pentru individ si sunt insotite de emotii puternice, contradictorii.

Banii sunt un mare stresor... pozitiv
In general, banii sunt asociati cu ideea de stres negativ. Cei care nu ii au isi fac griji despre cum vor supravietui, iar cei care au prea multi isi fac griji despre cum sa-i inmulteasca si cum sa scape de taxe.

Si totusi, banii pot fi un stres pozitiv atat timp cat sunt asociati cu idei clare legate de cheltuirea sau economisirea lor.

Dorinta de a castiga bani este pozitiva, mobilizeaza, stimuleaza energia si creativitatea. Pentru a nu se ajunge insa in extrema cealalta, la un stres negativ, la ganduri sau munca istovitoare, trebuie respectate cateva lucruri:
* stabilirea unui buget - planificarea, predictibilitatea in general tin de stresul pozitiv;
* pasi pentru achitarea datoriilor - din nou nevoia de planificare a returnarii creditelor;
* reducerea cheltuielilor si economisirea banilor fara a ajunge la privarea de anumite placeri sau la economisirea la sange.

Atunci cand cineva vrea sa fie cat mai eficient, sa castige mai bine, poate apela si la alte tipuri de stresori pozitivi. De exemplu, unul dintre acestia este trezitul de dimineata. Eficienta, procesele cognitive, energia, ating cote maxime in primele ore ale zilei. Important este ca persoana sa se trezeasca si sa adoarma la aceleasi ore zilnic, altfel pot aparea tulburari ale somnului.

Pentru unii, la munca poate fi stresant sa lucreze cu cineva, dar e un stres pozitiv. Cu cat individul este mai inclinat spre cooperare, lucru in echipa, cu atat isi pastreaza un echilibru si un tonus psihic bun. Daca, totusi, are o activitate solitara, eustresul poate sa fie activat prin intalniri cu prietenii.
Iar cel mai sigur mod de a pastra stresul pozitiv in viata profesionala este de a avea mereu obiective de indeplinit.

Tipuri de factori
Factorii de mai jos pot actiona un stres pozitiv sau, dimpotriva, negativ, in functie de atitudinea generala a persoanei sau de cantitatea in care sunt prezenti.

De exemplu, postura, pozitia corpului: cand e dreapta stimuleaza stresul pozitiv, orientarea spre activitate, cand persoana e aplecata, adusa de umeri, stresul este negativ, apasator.

Stresori interni
* postura
* ritm
* dieta
* adictii
* exercitii
* psihologie (sedintele de psihoterapie, dezvoltare personala sau consiliere)
* spiritualitate (sensul pe care persoana il da vietii si, pentru unii, credinta)
* satisfactie sexuala
* satisfactie personala
* emotii

Stresori externi
* poluare
* lumina
* zgomot
* muzica
* aglomeratie
* schimbari
* conditiile de la locul de munca
* restrictii, reguli

Mai exista si un stres evident atunci cand persoana este in fata unui interviu sau deadline si unul ascuns ce poate fi depistat de medic (cand un organ nu functioneaza bine si suprasolicita sau afecteaza alte organe).

Activarea stresului pozitiv
Stresul pozitiv faciliteaza inovatiile, ajuta persoana sa accepte si sa-si doreasca schimbari, sa-si modifice programul, sa se descurce in situatii-limita. Poate, de asemenea, functiona ca un semnal de alarma aratand ca situatia nu e buna si trebuie facuta o schimbare sau atragand atentia asupra nevoilor de baza ale organismului. Stresul pozitiv, resimtit pe termen scurt, poate chiar sa creasca imunitatea, acest fapt a putut fi observat asupra celor care dau un examen.

Eustresul pregateste muschii, inima si mintea pentru actiune. Ofera energie si creativitate. De cate ori cei din jur nu spun ca au gasit solutia ideala in ultimul moment.

Datorita tuturor acestor beneficii, este de dorit ca individul sa resimta un nivel optim de stres pentru a functiona. Iar in fata unei situatii noi, a unei decizii sau dileme, stresul poate fi activat astfel incat sa mobilizeze persoana la nivel psihic si fizic. Stresul cu efecte pozitive poate fi activat atunci cand persoana se intreaba: „Si daca fac acest lucru, ce se poate intampla cel mai rau, care este cel mai negru scenariu?”. De exemplu, cineva doreste sa-si extinda afacerea. Atunci cand se intreaba care ar putea fi cel mai rau scenariu, de fapt isi activeaza capacitatile cognitive de a identifica obstacole si de a gasi solutii pentru depasirea lor. Cand consecintele „celui mai negru scenariu” pot fi tolerate de persoana, atunci ea se simte incurajata sa incerce extinderea afacerii.
URL de referinţă