<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
	<channel>
		<title><![CDATA[Forum Medical - sfaturi medicale online - Toate forumurile]]></title>
		<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/</link>
		<description><![CDATA[Forum Medical - sfaturi medicale online - http://www.medical-bucuresti.ro/forum]]></description>
		<pubDate>Sun, 20 May 2012 16:30:03 +0000</pubDate>
		<generator>MyBB</generator>
		<item>
			<title><![CDATA[Ochi rosii]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Ochi-rosii</link>
			<pubDate>Sun, 20 May 2012 17:21:09 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Ochi-rosii</guid>
			<description><![CDATA[Buna ziua, de cateva saptamani am probleme cu ochii..ma ustura...iar cel din stanga este foarte rosu.Dreptul e perfect alb. De vazut vad bine.Am atasat poza.O sa ma duc saptamana viitoare la doctor, dar pana atunci as aprecia daca as primi ceva pareri <img src="images/Ysmilies/1.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="happy" title="happy" /> <br />
Multumesc !<br /><!-- start: postbit_attachments_attachment -->
<br /><img src="images/attachtypes/image.gif" border="0" alt=".jpg" />&nbsp;&nbsp;<a href="attachment.php?aid=296" target="_blank">ochi2.jpg</a> (M&#259;rime: 243.81 KB / Desc&#259;rc&#259;ri: 4)
<!-- end: postbit_attachments_attachment -->]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna ziua, de cateva saptamani am probleme cu ochii..ma ustura...iar cel din stanga este foarte rosu.Dreptul e perfect alb. De vazut vad bine.Am atasat poza.O sa ma duc saptamana viitoare la doctor, dar pana atunci as aprecia daca as primi ceva pareri <img src="images/Ysmilies/1.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="happy" title="happy" /> <br />
Multumesc !<br /><!-- start: postbit_attachments_attachment -->
<br /><img src="images/attachtypes/image.gif" border="0" alt=".jpg" />&nbsp;&nbsp;<a href="attachment.php?aid=296" target="_blank">ochi2.jpg</a> (M&#259;rime: 243.81 KB / Desc&#259;rc&#259;ri: 4)
<!-- end: postbit_attachments_attachment -->]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[ce dumnezeu am?:(]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-ce-dumnezeu-am</link>
			<pubDate>Sun, 20 May 2012 14:44:42 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-ce-dumnezeu-am</guid>
			<description><![CDATA[buna am de ceva timp niste probleme si nimeni nu mi a dat un raspuns concret.de aprox. un an am niste dureri ingrozitoare atunci cand apas pe col/langa col.initial am banuit k e o problema ginecologica si m am dus la ginecolog..am facut un papanicolau care a iesit ok..adica clasa 1 dar era menitonat ceva gen flora bacilara.cu toate k testul a iesit ok eu simt pe col niste chestii ca niste cosuri 1-2 la numar.uterul arata bine are dimenisuni normale etc.am doar chisturi ovariene pt care am primit anticonceptionale.asa...dupa excursia la ginecolog am trecut la urolog banuind k durerea me se trage de la vezica.vezica mea se pare k are pereti ingrosati si k urina nu se elimina complet niciodata.am fost banuita de cistita si am facut testul pt despistarea bacteriei cauzatoare.surpriza urina mea este sterila..am doar mucus in urina si prezente epitelii plate si rotunde relativ frecvente...de ce oare mi a iesit urina sterila?poate pt k tocmai terminasesem un tratament cu antibiotice cu 4 zile inainte de proba de urina?nu am probleme cand urinez si nici usturimi sau alte chestii.am avut o scurgere ciudata urat mirositoare da mi a trecut de la ovule cervugid.inca nu mi dau seama  exact de unde vine durerea asta insuportabila<img src="images/Ysmilies/2.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="sad" title="sad" /><img src="images/Ysmilies/2.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="sad" title="sad" />:(nu stiu ce sa mai fac unde sa ma mai duc...as vrea idei de investigatii pe care as putea sa le mai fac..sau daca stiti cum pot sa mi dau seama de unde vine durerea asta...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[buna am de ceva timp niste probleme si nimeni nu mi a dat un raspuns concret.de aprox. un an am niste dureri ingrozitoare atunci cand apas pe col/langa col.initial am banuit k e o problema ginecologica si m am dus la ginecolog..am facut un papanicolau care a iesit ok..adica clasa 1 dar era menitonat ceva gen flora bacilara.cu toate k testul a iesit ok eu simt pe col niste chestii ca niste cosuri 1-2 la numar.uterul arata bine are dimenisuni normale etc.am doar chisturi ovariene pt care am primit anticonceptionale.asa...dupa excursia la ginecolog am trecut la urolog banuind k durerea me se trage de la vezica.vezica mea se pare k are pereti ingrosati si k urina nu se elimina complet niciodata.am fost banuita de cistita si am facut testul pt despistarea bacteriei cauzatoare.surpriza urina mea este sterila..am doar mucus in urina si prezente epitelii plate si rotunde relativ frecvente...de ce oare mi a iesit urina sterila?poate pt k tocmai terminasesem un tratament cu antibiotice cu 4 zile inainte de proba de urina?nu am probleme cand urinez si nici usturimi sau alte chestii.am avut o scurgere ciudata urat mirositoare da mi a trecut de la ovule cervugid.inca nu mi dau seama  exact de unde vine durerea asta insuportabila<img src="images/Ysmilies/2.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="sad" title="sad" /><img src="images/Ysmilies/2.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="sad" title="sad" />:(nu stiu ce sa mai fac unde sa ma mai duc...as vrea idei de investigatii pe care as putea sa le mai fac..sau daca stiti cum pot sa mi dau seama de unde vine durerea asta...]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Sindroame paraneoplazice hematologice]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Sindroame-paraneoplazice-hematologice</link>
			<pubDate>Sun, 20 May 2012 10:27:38 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Sindroame-paraneoplazice-hematologice</guid>
			<description><![CDATA[In fiecare tip de tumora maligna pot apare modificari hematologice dupa cum urmeaza:<br />
<span style="font-weight: bold;">=Eritrocitoza </span>prin hipereritropotina apare in cancerele renale,  dar si in tumora Wilmms, hemangiom, tumori de suprarenala.<br />
Clinic intalnim cresterea masei eritrocitare, in absenta splenomegaliei, a trombocitozei si reactiei leucocitare.Daca hematocritul este peste 55% se impune efectuarea flebotomiei.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Anemia</span><br />
Anemia normocroma normocitara este rezultatul actiunii TNF alfa, de scadere a actiunii eritropoetinei.<br />
Anemia hemolitica autoimuna apare in cursul bolilor maligne limfoproliferative de tip B, mecanismul fiziopatologic este necunoscut, tratamentul este reprezentat de tratamentul neoplaziei.<br />
Anemia hemolitica microangiopatica se intalneste in sindromul hemolitic uremic, dar apare si in tumorile gastrointestinale, plaman, prostata.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Eozinofilia</span><br />
Reactiile leucemoide caracterizate prin prezenta de leucocite imature in singe sunt de obicei acompaniate de hipereozinofilie si prurit.<br />
Aceste reactii sunt tipic observate la pacientii cu limfoame sau cancere ale plaminului, sanului sau stomacului.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Granulocitoza </span>apare in cursul evolutiei limfoamelor, tumorilor solide gastrointestinale, melanomului malign.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Granulocitopenia </span>este secundara chimioterapiei si radioterapiei si impune administrarea de factori de crestere leucocitari.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Trombocitoza </span>este intalnita in limfoame, leucemii.Tratamentul cu antiagregate este indicat la valori &gt;800000/mm3.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Trombocitopenia </span>poate apare secundar tratamentului sau in CID (coagulare intravasculara diseminata).<br />
<span style="font-weight: bold;">=Tromboflebita </span><br />
Cel mai mare risc de tromboza il are cancerul de pancreas.<br />
In unele cazuri simptomele rezulta din tromboza migrata vasculara-sindromul Trousseau.<br />
Tromboflebita migratorie rezistenta la terapia anticoagulanta standard implica venele mebrelor, jugularele  si vena cava superioara.<br />
Endocardita trombotica non-bacteriana sau marantica este caracterizata de proeminente care se dezvolta pe valvele cardiace putindu-se rupe si forma emboli .<br />
Trombozele repetate, care nu raspund la tratament anticoagulant ar trebui sa ridice suspiciunea de neoplazie la un pacient la care nu este inca stabilit diagnosticul de boala oncologica.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Coagularea intravasculara diseminata (CID) </span><br />
Se intalneste ce mai frecvent in leucemia acuta mieloblastica, cancere gastrice, limfoame.<br />
Semne biologice ale CID sunt trombocitopenia, timp Quick si APTT (timp de activare a tromboplastinei) crescute, fibrinogen scazut.<br />
Tratamentul consta in administrarea de plasma, concentrate leucoplachetare, heparinoterapie.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Crioglobulinemia </span>poate apare la pacientii cu cancer pulmonar sau mezoteliom.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[In fiecare tip de tumora maligna pot apare modificari hematologice dupa cum urmeaza:<br />
<span style="font-weight: bold;">=Eritrocitoza </span>prin hipereritropotina apare in cancerele renale,  dar si in tumora Wilmms, hemangiom, tumori de suprarenala.<br />
Clinic intalnim cresterea masei eritrocitare, in absenta splenomegaliei, a trombocitozei si reactiei leucocitare.Daca hematocritul este peste 55% se impune efectuarea flebotomiei.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Anemia</span><br />
Anemia normocroma normocitara este rezultatul actiunii TNF alfa, de scadere a actiunii eritropoetinei.<br />
Anemia hemolitica autoimuna apare in cursul bolilor maligne limfoproliferative de tip B, mecanismul fiziopatologic este necunoscut, tratamentul este reprezentat de tratamentul neoplaziei.<br />
Anemia hemolitica microangiopatica se intalneste in sindromul hemolitic uremic, dar apare si in tumorile gastrointestinale, plaman, prostata.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Eozinofilia</span><br />
Reactiile leucemoide caracterizate prin prezenta de leucocite imature in singe sunt de obicei acompaniate de hipereozinofilie si prurit.<br />
Aceste reactii sunt tipic observate la pacientii cu limfoame sau cancere ale plaminului, sanului sau stomacului.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Granulocitoza </span>apare in cursul evolutiei limfoamelor, tumorilor solide gastrointestinale, melanomului malign.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Granulocitopenia </span>este secundara chimioterapiei si radioterapiei si impune administrarea de factori de crestere leucocitari.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Trombocitoza </span>este intalnita in limfoame, leucemii.Tratamentul cu antiagregate este indicat la valori &gt;800000/mm3.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Trombocitopenia </span>poate apare secundar tratamentului sau in CID (coagulare intravasculara diseminata).<br />
<span style="font-weight: bold;">=Tromboflebita </span><br />
Cel mai mare risc de tromboza il are cancerul de pancreas.<br />
In unele cazuri simptomele rezulta din tromboza migrata vasculara-sindromul Trousseau.<br />
Tromboflebita migratorie rezistenta la terapia anticoagulanta standard implica venele mebrelor, jugularele  si vena cava superioara.<br />
Endocardita trombotica non-bacteriana sau marantica este caracterizata de proeminente care se dezvolta pe valvele cardiace putindu-se rupe si forma emboli .<br />
Trombozele repetate, care nu raspund la tratament anticoagulant ar trebui sa ridice suspiciunea de neoplazie la un pacient la care nu este inca stabilit diagnosticul de boala oncologica.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Coagularea intravasculara diseminata (CID) </span><br />
Se intalneste ce mai frecvent in leucemia acuta mieloblastica, cancere gastrice, limfoame.<br />
Semne biologice ale CID sunt trombocitopenia, timp Quick si APTT (timp de activare a tromboplastinei) crescute, fibrinogen scazut.<br />
Tratamentul consta in administrarea de plasma, concentrate leucoplachetare, heparinoterapie.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Crioglobulinemia </span>poate apare la pacientii cu cancer pulmonar sau mezoteliom.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Flebita sau tromboflebita]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Flebita-sau-tromboflebita</link>
			<pubDate>Fri, 18 May 2012 22:47:43 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Flebita-sau-tromboflebita</guid>
			<description><![CDATA[In urma cu fix o saptamana am ajuns din nou la urgente ( sunt cardiac) si mi-a fost pus un cateter pentru perfuzie. <br />
Acum am o problema : astazi e a opta zi in care ma doare vena pe care a fost pusa branula si e imflamata( tare) la palpare. Mana nu ma doare daca nu o ating dar daca ma ating de ceva ma doare destul de rau. Tin sa mai precizez ca nicio alta vena nu mai e inflamata in afara de cea pe care a fost bagata branula, iar aceasta e inflamata pe o potiune de cca 25 cm, dupa care vena e normala( nu mai e tare). Am cautat pe google si am gasit ceva depre feblita si trombofeblita, dar nu stiu cat de grav e. Ar trebui sa ma duc la un medic sau sa mai  astept sa imi treaca ? daca nu e grav ce pot face sa reduc inflamatia ? gheata e o idee buna ? ms mult!<br />
<br />
Edit: Astazi am vorbit cu o farmacista si acuma ma dau cu stimuven si iau niste pastile de flamexin ... e asta ok ?]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[In urma cu fix o saptamana am ajuns din nou la urgente ( sunt cardiac) si mi-a fost pus un cateter pentru perfuzie. <br />
Acum am o problema : astazi e a opta zi in care ma doare vena pe care a fost pusa branula si e imflamata( tare) la palpare. Mana nu ma doare daca nu o ating dar daca ma ating de ceva ma doare destul de rau. Tin sa mai precizez ca nicio alta vena nu mai e inflamata in afara de cea pe care a fost bagata branula, iar aceasta e inflamata pe o potiune de cca 25 cm, dupa care vena e normala( nu mai e tare). Am cautat pe google si am gasit ceva depre feblita si trombofeblita, dar nu stiu cat de grav e. Ar trebui sa ma duc la un medic sau sa mai  astept sa imi treaca ? daca nu e grav ce pot face sa reduc inflamatia ? gheata e o idee buna ? ms mult!<br />
<br />
Edit: Astazi am vorbit cu o farmacista si acuma ma dau cu stimuven si iau niste pastile de flamexin ... e asta ok ?]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Cryoablatia]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Cryoablatia</link>
			<pubDate>Fri, 18 May 2012 13:58:35 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Cryoablatia</guid>
			<description><![CDATA[Este ablatia executata cu ajutorul criogeniei si este prezenta in Romania prin intermediul firmei Medtronic la IBCv Iasi (d. Grecu)]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Este ablatia executata cu ajutorul criogeniei si este prezenta in Romania prin intermediul firmei Medtronic la IBCv Iasi (d. Grecu)]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[probleme de coordonare motorie, atentie, concentrare si memoria de scurta durata]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-probleme-de-coordonare-motorie-atentie-concentrare-si-memoria-de-scurta-durata</link>
			<pubDate>Thu, 17 May 2012 14:40:51 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-probleme-de-coordonare-motorie-atentie-concentrare-si-memoria-de-scurta-durata</guid>
			<description><![CDATA[Buna ziua!<br />
De ceva vreme am observat ceva dificultati in coordonarea motorie fina si grosiera, ma lovesc de obiectele din jur pentru ca nu mai reusesc sa apreciez distantele mai ales cand ma rotesc sa iau un obiect care se afla in stanga, in dreapta sau in spatele meu. E ca si cum mana ar "zbura" de una singura izbindu-se direct de perete sau de alte obiecte. Am 30 de ani, sunt femeie, am un IQ de 116, duc o viata sanatoasa, sunt casatorita, dar nu am copii, nu am suferit traumatisme cranio-cerebrale, insa sunt mereu supusa stresului pentru ca urmez un curs de master in strainatate, vorbesc mai multe limbi straine, studiez aproape zilnic si observ ca in ultima vreme am inceput sa am ceva probleme de concentrare, atentie si memorie de scurta durata. In sensul ca mi se intampla ca pentru cateva secunde uneori sa pierd "firul" (e ca si cum m-as deconecta, ca si cum sistemul meu s-ar restarta, totul se intuneca, sunt constienta, aud ce se petrece in jur, nu am atacuri de panica, nu am ameteli, nu am lesinat niciodata, totul "pare" normal, dar totusi pierd acele cateva secunde. E ca si cum as inchide si as deschide ochii stand cu ochii deschisi). Poate fi o problema periferica de vedere? Acum ca scriu despre problema asta ma face sa ma gandesc ca ar putea fi o afectiune a nervului optic. Pentru ca uneori mi se pare ca obiectele sau chiar aerul vibreaza (asa cum se vede caldura care iese din asfaltul fierbinte vara). <br />
Sunt preocupata mai mult pentru problemele de memorie si concentrare pentru ca visul meu este sa lucrez in cercetare (tocmai in acest domeniu) si am nevoie sa functionez 100%. Ma rog, cu varsta mai scade, dar macar 99% <img src="images/Ysmilies/1.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="happy" title="happy" />)<br />
Va multumesc!]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna ziua!<br />
De ceva vreme am observat ceva dificultati in coordonarea motorie fina si grosiera, ma lovesc de obiectele din jur pentru ca nu mai reusesc sa apreciez distantele mai ales cand ma rotesc sa iau un obiect care se afla in stanga, in dreapta sau in spatele meu. E ca si cum mana ar "zbura" de una singura izbindu-se direct de perete sau de alte obiecte. Am 30 de ani, sunt femeie, am un IQ de 116, duc o viata sanatoasa, sunt casatorita, dar nu am copii, nu am suferit traumatisme cranio-cerebrale, insa sunt mereu supusa stresului pentru ca urmez un curs de master in strainatate, vorbesc mai multe limbi straine, studiez aproape zilnic si observ ca in ultima vreme am inceput sa am ceva probleme de concentrare, atentie si memorie de scurta durata. In sensul ca mi se intampla ca pentru cateva secunde uneori sa pierd "firul" (e ca si cum m-as deconecta, ca si cum sistemul meu s-ar restarta, totul se intuneca, sunt constienta, aud ce se petrece in jur, nu am atacuri de panica, nu am ameteli, nu am lesinat niciodata, totul "pare" normal, dar totusi pierd acele cateva secunde. E ca si cum as inchide si as deschide ochii stand cu ochii deschisi). Poate fi o problema periferica de vedere? Acum ca scriu despre problema asta ma face sa ma gandesc ca ar putea fi o afectiune a nervului optic. Pentru ca uneori mi se pare ca obiectele sau chiar aerul vibreaza (asa cum se vede caldura care iese din asfaltul fierbinte vara). <br />
Sunt preocupata mai mult pentru problemele de memorie si concentrare pentru ca visul meu este sa lucrez in cercetare (tocmai in acest domeniu) si am nevoie sa functionez 100%. Ma rog, cu varsta mai scade, dar macar 99% <img src="images/Ysmilies/1.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="happy" title="happy" />)<br />
Va multumesc!]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Imunoterapia o noua metoda de tratare a bolnavilor de cancer]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Imunoterapia-o-noua-metoda-de-tratare-a-bolnavilor-de-cancer</link>
			<pubDate>Thu, 17 May 2012 12:45:25 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Imunoterapia-o-noua-metoda-de-tratare-a-bolnavilor-de-cancer</guid>
			<description><![CDATA[In ultimii 20 ani supravietuirea pe termen lung in cazul bolilor maligne hematologice si oncologice  a crescut datorita progreselor medicale inregistrate in  aceste domenii.Totusi aceste      rezultate sunt conditionate de efectele toxice adverse ale chimio si radioterapiei ( in bolile oncologice) cat si de efectul GVHD versus GVL in cazul transplantului medular.Uneori pacientii pot prezenta tumori chimio rezinstente sau boala reziduala metastatica ;in cazurile cancerelor determinate de mutatii  spontane sau ereditare la nivelor genelor organismului se poate instala un grad de refactaritate fata de metodele clasice de tratament.Toate aceste mecanisme pot face ca rata de reusita  a transplantului sau tratamentului citostatic  sa fie mai mica decat cea prognozata. <br />
     Celulele tumorale dezvolta anumite mecanisme prin care scapa de raspunsurile imune  ale organismului.<br />
<div style="text-align: center;"><img src="http://benny.almsoft.net/amc/imunoterapie.jpg" border="0" alt="[Imagine: imunoterapie.jpg]" /></div>
                 1.expresia scazuta a moleculelor CMH pe suprafata celulelor tumorale asa incat acestea nu sunt recunoscute de sistemul imun al organismului<br />
                 2.unele celule tumorale nu isi exprima antigenele pe suprafata celulara<br />
                 3.productia de catre celulele tumorale a factorilor imnosupresivi TGF beta.<br />
                 4.antigenele tumorale induc toleranta imunologica.<br />
                 5.celulele tumorale au un defect de prezentare al antigenelor specifice pe suprafata lor<br />
                 6.blocarea receptirilor celulelor T de catre complexe specifice antigen tumoral  -anticorp.<br />
                 7.antigenele tumorale pot fi mascate de acidul sialic prezent in mucopolizaharidele din structura peretelui celular.<br />
<span style="color: #FF0000;"> <br />
Ce este imunoterapia?</span><br />
Imunoterapia este o optiune de tratament in bolile maligne prin care este controlat raspunsul imun al organismului impotriva cancerului. Din aceasta cauza imunoterapia constituie o optiune importanta de tratament  oncologic  pre sau post transplant,ca alternativa la doze crescute de chimio sau radioterapie care prezinta un potential de toxicitate ridicat ce nu poate fi suportat uneori de pacient.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Ce include imunoterapia ?</span><br />
Imunoterapia se bazeaza pe o combinatie intre limfocite activate si citochine(in special interleukina 2 si interferon).<br />
            Această metodă este un avantaj real în lupta cu cancerul, pentru că este uşor de utilizat, ieftină şi aplicabilă la toate tipurile de cancer.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Care sunt avantajele imunoterapiei fata de chimioterapie si radioterapie?<br />
</span><br />
Aceasta procedura are urmatoarele avantaje:<br />
-specificitate anti tumorala<br />
-eliminarea celulelor metastatice <br />
-memorie imnologica.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Pentru tratarea caror boli poate fi folosita imunoterapia ?</span><br />
Ea poate fi folosita cu eficienta crescuta  in tumorile solide refractare la optiunile clasice de tratament. Aceasta metoda de tratament ,aplicata pre sau post transplant  a determinat  cresterea efectului GVL versus GVHD ,imbunatatind gradul de supravietuire in afectiunile hematologice maligne.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Unde se poate realiza tratamentul cu imunoterapie ?</span><br />
Momentan aceasta metoda nu se practica in Romania<br />
Imunoterapia se practica doar in Centre de Excelenta din afara tarii.<br />
Unul dintre centrele respective este Spitalul Hadassah din Ierusalim.<br />
Inițativa și inovația au fost întotdeauna emblemele Centrului Hadassah. Încă de la început, ritmul de progres al Centrului  a stabilit standardele medicinii din Israel; acest standard este excelența. O impresionantă listă de realizări – fiecare dintre acestea fiind marcante la timpul lor – sunt o mărturie vie a viziunii și misiunii Centrului Hadassah. În continuare, Organizația Medicală Hadassah își continuă drumul pentru transformarea lumii într-un loc mai bun prin vindecare, predare și cercetare.<br />
Atât în spitale cât și în câteva departamente ale spitalelor, Hadssah a creat Centre de Excelență: minți luminate de oameni de știință și doctori care îmbină îngrijirea medicală cu ultimele rezultate ale laboratoarelor.Una dintre aceste cercetari se bazeaza pe imunoterapie.<br />
Aceasta procedura se efectueaza cu succes de peste 10 ani la spitalul Hadassah din Ierusalim iar tratamentul  in cazul bolnavilor de cancer are rezultate exceptionale.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Pe langa tratamentul cu imunoterapie spitalul Hadassah mai ofera si alte tratamente ?</span><br />
Pe langa tratamentul de imunoterapie spitalul Hadassah vine in ajutor oferindu-le bolnavilor de cancer  si alte tratamente: <br />
-radioterapie cu fascicule de protoni<br />
-brahiterapie<br />
- radioterapie intraoperatorie<br />
- crioablatie, radioablatie,chemoembolizare ,radioembolizare pentru tumorile inoperabile<br />
- perfuzie izolata in cazul tumorilor de ficat,unele tumori neuroendocrine, melanom ,tumori oculare sau colangiocarcinom nerezecabile. vasele care  alimenteaza tumoarea respectiva sunt izolate de circulatia din restul organismului,se incalzeste zona izolata la 40 grade si se administreaza doza crescuta de citostatic.La sfarsitul procedurii circulatia normala este restabilita. <br />
<br />
Sute de mii de oameni sunt tratați în fiecare an în peste 100 de clinici ambulatorii și în mai mult de 70 de departamente și unități specializate la Hadassah. Hadassah oferă practic toate serviciile medicale disponibile în Statele Unite și în Europa de Vest. Unele departamente sunt singurele de acest gen din zona Ierusalimului, altele sunt unice în Israel, fapt ce a dus la numirea centrului Hadassah drept Centru Național în numeroase zone de către guvern.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[In ultimii 20 ani supravietuirea pe termen lung in cazul bolilor maligne hematologice si oncologice  a crescut datorita progreselor medicale inregistrate in  aceste domenii.Totusi aceste      rezultate sunt conditionate de efectele toxice adverse ale chimio si radioterapiei ( in bolile oncologice) cat si de efectul GVHD versus GVL in cazul transplantului medular.Uneori pacientii pot prezenta tumori chimio rezinstente sau boala reziduala metastatica ;in cazurile cancerelor determinate de mutatii  spontane sau ereditare la nivelor genelor organismului se poate instala un grad de refactaritate fata de metodele clasice de tratament.Toate aceste mecanisme pot face ca rata de reusita  a transplantului sau tratamentului citostatic  sa fie mai mica decat cea prognozata. <br />
     Celulele tumorale dezvolta anumite mecanisme prin care scapa de raspunsurile imune  ale organismului.<br />
<div style="text-align: center;"><img src="http://benny.almsoft.net/amc/imunoterapie.jpg" border="0" alt="[Imagine: imunoterapie.jpg]" /></div>
                 1.expresia scazuta a moleculelor CMH pe suprafata celulelor tumorale asa incat acestea nu sunt recunoscute de sistemul imun al organismului<br />
                 2.unele celule tumorale nu isi exprima antigenele pe suprafata celulara<br />
                 3.productia de catre celulele tumorale a factorilor imnosupresivi TGF beta.<br />
                 4.antigenele tumorale induc toleranta imunologica.<br />
                 5.celulele tumorale au un defect de prezentare al antigenelor specifice pe suprafata lor<br />
                 6.blocarea receptirilor celulelor T de catre complexe specifice antigen tumoral  -anticorp.<br />
                 7.antigenele tumorale pot fi mascate de acidul sialic prezent in mucopolizaharidele din structura peretelui celular.<br />
<span style="color: #FF0000;"> <br />
Ce este imunoterapia?</span><br />
Imunoterapia este o optiune de tratament in bolile maligne prin care este controlat raspunsul imun al organismului impotriva cancerului. Din aceasta cauza imunoterapia constituie o optiune importanta de tratament  oncologic  pre sau post transplant,ca alternativa la doze crescute de chimio sau radioterapie care prezinta un potential de toxicitate ridicat ce nu poate fi suportat uneori de pacient.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Ce include imunoterapia ?</span><br />
Imunoterapia se bazeaza pe o combinatie intre limfocite activate si citochine(in special interleukina 2 si interferon).<br />
            Această metodă este un avantaj real în lupta cu cancerul, pentru că este uşor de utilizat, ieftină şi aplicabilă la toate tipurile de cancer.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Care sunt avantajele imunoterapiei fata de chimioterapie si radioterapie?<br />
</span><br />
Aceasta procedura are urmatoarele avantaje:<br />
-specificitate anti tumorala<br />
-eliminarea celulelor metastatice <br />
-memorie imnologica.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Pentru tratarea caror boli poate fi folosita imunoterapia ?</span><br />
Ea poate fi folosita cu eficienta crescuta  in tumorile solide refractare la optiunile clasice de tratament. Aceasta metoda de tratament ,aplicata pre sau post transplant  a determinat  cresterea efectului GVL versus GVHD ,imbunatatind gradul de supravietuire in afectiunile hematologice maligne.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Unde se poate realiza tratamentul cu imunoterapie ?</span><br />
Momentan aceasta metoda nu se practica in Romania<br />
Imunoterapia se practica doar in Centre de Excelenta din afara tarii.<br />
Unul dintre centrele respective este Spitalul Hadassah din Ierusalim.<br />
Inițativa și inovația au fost întotdeauna emblemele Centrului Hadassah. Încă de la început, ritmul de progres al Centrului  a stabilit standardele medicinii din Israel; acest standard este excelența. O impresionantă listă de realizări – fiecare dintre acestea fiind marcante la timpul lor – sunt o mărturie vie a viziunii și misiunii Centrului Hadassah. În continuare, Organizația Medicală Hadassah își continuă drumul pentru transformarea lumii într-un loc mai bun prin vindecare, predare și cercetare.<br />
Atât în spitale cât și în câteva departamente ale spitalelor, Hadssah a creat Centre de Excelență: minți luminate de oameni de știință și doctori care îmbină îngrijirea medicală cu ultimele rezultate ale laboratoarelor.Una dintre aceste cercetari se bazeaza pe imunoterapie.<br />
Aceasta procedura se efectueaza cu succes de peste 10 ani la spitalul Hadassah din Ierusalim iar tratamentul  in cazul bolnavilor de cancer are rezultate exceptionale.<br />
<br />
<span style="color: #FF0000;">Pe langa tratamentul cu imunoterapie spitalul Hadassah mai ofera si alte tratamente ?</span><br />
Pe langa tratamentul de imunoterapie spitalul Hadassah vine in ajutor oferindu-le bolnavilor de cancer  si alte tratamente: <br />
-radioterapie cu fascicule de protoni<br />
-brahiterapie<br />
- radioterapie intraoperatorie<br />
- crioablatie, radioablatie,chemoembolizare ,radioembolizare pentru tumorile inoperabile<br />
- perfuzie izolata in cazul tumorilor de ficat,unele tumori neuroendocrine, melanom ,tumori oculare sau colangiocarcinom nerezecabile. vasele care  alimenteaza tumoarea respectiva sunt izolate de circulatia din restul organismului,se incalzeste zona izolata la 40 grade si se administreaza doza crescuta de citostatic.La sfarsitul procedurii circulatia normala este restabilita. <br />
<br />
Sute de mii de oameni sunt tratați în fiecare an în peste 100 de clinici ambulatorii și în mai mult de 70 de departamente și unități specializate la Hadassah. Hadassah oferă practic toate serviciile medicale disponibile în Statele Unite și în Europa de Vest. Unele departamente sunt singurele de acest gen din zona Ierusalimului, altele sunt unice în Israel, fapt ce a dus la numirea centrului Hadassah drept Centru Național în numeroase zone de către guvern.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Urodinamice]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Urodinamice</link>
			<pubDate>Wed, 16 May 2012 23:48:16 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Urodinamice</guid>
			<description><![CDATA[Buna seara,<br />
<br />
Mama mea a fost diagnosticata cu ruptura de perineu severa, iar pentru a se putea opera trebuie sa excluda infectia urinara, iar medicul ginecolog i-a recomandat sa faca niste analize - sumar de urina, urocultura si urodinamice.<br />
<br />
Problema este cu aceasta ultima analiza necesare ceruta de medic, urodinamice, deoarece nu stim, spitale de stat sau clinici private, unde poate face aceste urodinamice.<br />
<br />
Imi puteti da, va rog, detalii despre ce implica aceste urodinamice si locul unde se poate faca aceasta analiza?<br />
<br />
Va multumesc,<br />
<br />
Roxana<br />
<br />
<br />
P.S. Un an, o luna si 22 de zile de cand am intrat in clubul fostilor WPW-isti, asa cum spune Uli <img src="images/Ysmilies/1.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="happy" title="happy" />, iar pana acum totul este minunat!!!!]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna seara,<br />
<br />
Mama mea a fost diagnosticata cu ruptura de perineu severa, iar pentru a se putea opera trebuie sa excluda infectia urinara, iar medicul ginecolog i-a recomandat sa faca niste analize - sumar de urina, urocultura si urodinamice.<br />
<br />
Problema este cu aceasta ultima analiza necesare ceruta de medic, urodinamice, deoarece nu stim, spitale de stat sau clinici private, unde poate face aceste urodinamice.<br />
<br />
Imi puteti da, va rog, detalii despre ce implica aceste urodinamice si locul unde se poate faca aceasta analiza?<br />
<br />
Va multumesc,<br />
<br />
Roxana<br />
<br />
<br />
P.S. Un an, o luna si 22 de zile de cand am intrat in clubul fostilor WPW-isti, asa cum spune Uli <img src="images/Ysmilies/1.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="happy" title="happy" />, iar pana acum totul este minunat!!!!]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Libido dat disparut fara urma !]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Libido-dat-disparut-fara-urma</link>
			<pubDate>Wed, 16 May 2012 15:43:42 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Libido-dat-disparut-fara-urma</guid>
			<description><![CDATA[27 ani, sex masculin. Dupa o abstinenta de 1 luna si jumatate la sfarsitul anului trecut in care explodam de dorinta sexuala, relativ brusc am constatat disparitia totala a libidoului si erectii foarte moi si rare. Practic si in repaos membrul este mai moale decat inainte.<br />
<br />
Orice am incercat n-a dat roade. Am incercat sa fac mai mult sport, stres-ul a fost eliminat, alimentatia ok, am luat chiar tribulus si zma care au ajutat pe moment pana am terminat pastilele.<br />
<br />
De la inceputul anului deci nici cel mai mic gand de sex. Erectiile sunt moi sau daca se intampla vreodata sa fie normale cu siguranta nu mai pot continua cu alte numere imediat asa cum eram foarte obisnuit. Inainte nu ma puteam abtine sa nu trag cu ochiul la o femeie pe strada sau oriunde,chiar la un film pentru adulti. In acele momente simteam fluturi / miscari in stomac ca niste impulsuri sexuale intense mai ales daca ramaneam abstinent o saptamana sau cateva zile bune. <br />
Azi si dupa 3 saptamani privesc la femei ca la porumbei sau ca la pisici fara nici cel mai minuscul imbold, impuls, excitatie sau interpretare a fostilor mari stimuli vizuali si olfactivi. Practic eram foarte motivat de aceste trairi sexuale chiar daca ele se petreceau de cele mai multe ori in interiorul meu, era o provocare, un joc, ma simteam puternic.<br />
<br />
Mai mult, organul sexual e mult desensibilizat in timpul raporturilor sexuale de parca as folosi 3 randuri de prezervative cand eu nu folosesc nici unul cu partenera mea.<br />
<br />
<br />
1. Care pot fi cauzele unei eventuale secretii foarte scazute de Testosteron?<br />
<br />
2. Candida am de multa vreme, poate asta avea vreo legatura?<br />
<br />
3. Exista BTS sau alte infectii ale aparatului genital masculin care sa provoace asemenea simptome?<br />
<br />
4. Tratamentele cu Testosteron prescrise de Endocrinolog presupun ca organismul nu va mai produce niciodata testosteron propriu si deci se ramane pe viata constrans de testosteronul administrat?<br />
<br />
5. Ati mai auzit de asemenea cazuri si cum se pot ele rezolva ?<br />
<br />
6. Ce altceva sa fie daca nu e de la Testosteron ?<br />
<br />
7. Am cam intrat in depresie si asa avand o viata realmente depresiva...<br />
<br />
Oricum voi merge la Endocrinolog si la Urolog insa nu sunt deloc convins ca lucrurile se vor putea rezolva cu una cu doua.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[27 ani, sex masculin. Dupa o abstinenta de 1 luna si jumatate la sfarsitul anului trecut in care explodam de dorinta sexuala, relativ brusc am constatat disparitia totala a libidoului si erectii foarte moi si rare. Practic si in repaos membrul este mai moale decat inainte.<br />
<br />
Orice am incercat n-a dat roade. Am incercat sa fac mai mult sport, stres-ul a fost eliminat, alimentatia ok, am luat chiar tribulus si zma care au ajutat pe moment pana am terminat pastilele.<br />
<br />
De la inceputul anului deci nici cel mai mic gand de sex. Erectiile sunt moi sau daca se intampla vreodata sa fie normale cu siguranta nu mai pot continua cu alte numere imediat asa cum eram foarte obisnuit. Inainte nu ma puteam abtine sa nu trag cu ochiul la o femeie pe strada sau oriunde,chiar la un film pentru adulti. In acele momente simteam fluturi / miscari in stomac ca niste impulsuri sexuale intense mai ales daca ramaneam abstinent o saptamana sau cateva zile bune. <br />
Azi si dupa 3 saptamani privesc la femei ca la porumbei sau ca la pisici fara nici cel mai minuscul imbold, impuls, excitatie sau interpretare a fostilor mari stimuli vizuali si olfactivi. Practic eram foarte motivat de aceste trairi sexuale chiar daca ele se petreceau de cele mai multe ori in interiorul meu, era o provocare, un joc, ma simteam puternic.<br />
<br />
Mai mult, organul sexual e mult desensibilizat in timpul raporturilor sexuale de parca as folosi 3 randuri de prezervative cand eu nu folosesc nici unul cu partenera mea.<br />
<br />
<br />
1. Care pot fi cauzele unei eventuale secretii foarte scazute de Testosteron?<br />
<br />
2. Candida am de multa vreme, poate asta avea vreo legatura?<br />
<br />
3. Exista BTS sau alte infectii ale aparatului genital masculin care sa provoace asemenea simptome?<br />
<br />
4. Tratamentele cu Testosteron prescrise de Endocrinolog presupun ca organismul nu va mai produce niciodata testosteron propriu si deci se ramane pe viata constrans de testosteronul administrat?<br />
<br />
5. Ati mai auzit de asemenea cazuri si cum se pot ele rezolva ?<br />
<br />
6. Ce altceva sa fie daca nu e de la Testosteron ?<br />
<br />
7. Am cam intrat in depresie si asa avand o viata realmente depresiva...<br />
<br />
Oricum voi merge la Endocrinolog si la Urolog insa nu sunt deloc convins ca lucrurile se vor putea rezolva cu una cu doua.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[O prietena se ingrasa si daca bea putina apa]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-O-prietena-se-ingrasa-si-daca-bea-putina-apa</link>
			<pubDate>Tue, 15 May 2012 12:22:52 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-O-prietena-se-ingrasa-si-daca-bea-putina-apa</guid>
			<description><![CDATA[Buna ziua <br />
Am o prietena la care tin si are o problema de sanatate: a fost anorexica (din cauza muncii nu prea minca, statea si cite o zi nemincata), a facut tratament dar.. acum nu poate minca aproape nimic, maninca o data pe zi o masa mai consistenta, si fara piine, fara carne, nu poate minca dulciuri etc. Doctorul i-a spus ca nu poate sa o ajute, ca asa va fi toata viata. <br />
Poate cineva sa-mi dea un sfat, ca s-o ajut? Orice parere ar fi apreciata. Poate exista un tratament naturist? Poate a suferit cineva de aceeasi afectiune? <br />
<br />
Multumesc mult, <br />
Elena]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna ziua <br />
Am o prietena la care tin si are o problema de sanatate: a fost anorexica (din cauza muncii nu prea minca, statea si cite o zi nemincata), a facut tratament dar.. acum nu poate minca aproape nimic, maninca o data pe zi o masa mai consistenta, si fara piine, fara carne, nu poate minca dulciuri etc. Doctorul i-a spus ca nu poate sa o ajute, ca asa va fi toata viata. <br />
Poate cineva sa-mi dea un sfat, ca s-o ajut? Orice parere ar fi apreciata. Poate exista un tratament naturist? Poate a suferit cineva de aceeasi afectiune? <br />
<br />
Multumesc mult, <br />
Elena]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Exista un tratament alternativ pentru Borelia?]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Exista-un-tratament-alternativ-pentru-Borelia</link>
			<pubDate>Tue, 15 May 2012 12:20:04 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Exista-un-tratament-alternativ-pentru-Borelia</guid>
			<description><![CDATA[Buna ziua <br />
Sint Elena din Galati si mama sufera de Borelia. A fost diagnosticata tirziu (prima data a fost diagnosticata cu ASL) si acum 2 luni a inceput tratamentul, prima luna a facut antibiotice intravenos si acum ia antibiotice pe cale orala. S-a simtit slabita si rau si prima luna cind a facut la spital perfuzii dar acum nu mai rezista.. Se simte din ce in ce mai rau, nu poate inghiti, vorbeste greu si nu-si poate misca miinile (numai degetele de la miini si nu poate ridica prea mult miinile). <br />
<br />
Va rog frumos, daca ne poate ajuta cineva cu un sfat cu o parere, daca cineva a avut sau are Borelia, daca se poate trata sau exista si un tratament alternativ pentru Borelia, si daca este normal sa se simta asa de rau in urma tratamentului cu antibiotice. <br />
<br />
Va multumesc mult, apreciez orice raspuns, <br />
Elena]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna ziua <br />
Sint Elena din Galati si mama sufera de Borelia. A fost diagnosticata tirziu (prima data a fost diagnosticata cu ASL) si acum 2 luni a inceput tratamentul, prima luna a facut antibiotice intravenos si acum ia antibiotice pe cale orala. S-a simtit slabita si rau si prima luna cind a facut la spital perfuzii dar acum nu mai rezista.. Se simte din ce in ce mai rau, nu poate inghiti, vorbeste greu si nu-si poate misca miinile (numai degetele de la miini si nu poate ridica prea mult miinile). <br />
<br />
Va rog frumos, daca ne poate ajuta cineva cu un sfat cu o parere, daca cineva a avut sau are Borelia, daca se poate trata sau exista si un tratament alternativ pentru Borelia, si daca este normal sa se simta asa de rau in urma tratamentului cu antibiotice. <br />
<br />
Va multumesc mult, apreciez orice raspuns, <br />
Elena]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Rinita alergica, cea mai frecventa forma de rinita noninfectioasa]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Rinita-alergica-cea-mai-frecventa-forma-de-rinita-noninfectioasa</link>
			<pubDate>Tue, 15 May 2012 07:19:06 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Rinita-alergica-cea-mai-frecventa-forma-de-rinita-noninfectioasa</guid>
			<description><![CDATA[Organizatia Mondiala de Alergie (WAO) avertizeaza ca intre 10-30% dintre adulti şi pana la 40% dintre copii sufera de rinita alergica.<br />
Dintre bolile alergice, rinita alergica este cea mai frecventa forma de rinita noninfecţioasa.<br />
Asist. univ. Elena Camelia Berghea, medic primar alergolog la Centrul medical de Diagnostic şi Tratament "Dr. Victor Babeş", a precizat intr-o  conferinta de presa ca  “rinita alergica este definita de prezenta blocajului nazal, secretiilor nazale, stranutului suparator şi a mancarimilor de nas, secundar expunerii la alergeni ce determina inflamatia imunoglobulinei E-mediata, persistenta, a mucoasei nazale”.<br />
<br />
Mai multe tipuri de alergie apar adesea la acelasi pacient: rinita, conjunctivita alergica, astm si rinita, astm şi alergii alimentare.<br />
In functie de durata simptomelor, medicul poate depista o alergie persistenta sau intermitenta, iar in functie de severitate este o alergie usoara, sau moderat, severa.<br />
Aceasta clasificare a rinitei alergice este importanta pentru precizarea tratamentului care se adapteaza la severitatea si durata simptomelor, a subliniat medicul Camelia Berghea.<br />
Factorii alergeni cei mai frecventi sunt acarienii din praful din casa, epiteliile animalelor de companie, gandacul de bucatarie, mucegaiurile, polenurile de la pomi, gramineele etc.<br />
Cu ajutorul testelor alergologice standardizate (teste cutanate prick sau teste serologice) este confirmata suspiciunea clinica de rinita alergica.<br />
<br />
In tratamentul rinitei alergice se utilizeaza mai multe clase de medicamente. <br />
De asemenea, exista imunoterapia specifica prin administrarea injectabila sau sublinguala a unui vaccin pe perioade de 3-5 ani in doze repetate de extracte alergenice.<br />
Rinita alergica este una dintre numeroasele boli alergice care, potrivit WAO, reprezinta o problema globala de sanatate. <br />
Astfel, in lume sunt aproximativ 300 milioane de cazuri de astm şi pina în 2025 este estimata o prevalenta a astmului de 400 milioane cazuri.<br />
Exista 400 milioane de cazuri de rinita alergica, prevalent in crestere, aceasta constituind factor de risc pentru dezvoltarea astmului, a carui evolutie o agraveaza.<br />
Un procent de 30-40% din populatia globului sufera de boli alergice.<br />
In Romania nu sunt date statistice exacte, dar se estimeaza ca 23-24% din populatie ar suferi de rinita alergica.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Organizatia Mondiala de Alergie (WAO) avertizeaza ca intre 10-30% dintre adulti şi pana la 40% dintre copii sufera de rinita alergica.<br />
Dintre bolile alergice, rinita alergica este cea mai frecventa forma de rinita noninfecţioasa.<br />
Asist. univ. Elena Camelia Berghea, medic primar alergolog la Centrul medical de Diagnostic şi Tratament "Dr. Victor Babeş", a precizat intr-o  conferinta de presa ca  “rinita alergica este definita de prezenta blocajului nazal, secretiilor nazale, stranutului suparator şi a mancarimilor de nas, secundar expunerii la alergeni ce determina inflamatia imunoglobulinei E-mediata, persistenta, a mucoasei nazale”.<br />
<br />
Mai multe tipuri de alergie apar adesea la acelasi pacient: rinita, conjunctivita alergica, astm si rinita, astm şi alergii alimentare.<br />
In functie de durata simptomelor, medicul poate depista o alergie persistenta sau intermitenta, iar in functie de severitate este o alergie usoara, sau moderat, severa.<br />
Aceasta clasificare a rinitei alergice este importanta pentru precizarea tratamentului care se adapteaza la severitatea si durata simptomelor, a subliniat medicul Camelia Berghea.<br />
Factorii alergeni cei mai frecventi sunt acarienii din praful din casa, epiteliile animalelor de companie, gandacul de bucatarie, mucegaiurile, polenurile de la pomi, gramineele etc.<br />
Cu ajutorul testelor alergologice standardizate (teste cutanate prick sau teste serologice) este confirmata suspiciunea clinica de rinita alergica.<br />
<br />
In tratamentul rinitei alergice se utilizeaza mai multe clase de medicamente. <br />
De asemenea, exista imunoterapia specifica prin administrarea injectabila sau sublinguala a unui vaccin pe perioade de 3-5 ani in doze repetate de extracte alergenice.<br />
Rinita alergica este una dintre numeroasele boli alergice care, potrivit WAO, reprezinta o problema globala de sanatate. <br />
Astfel, in lume sunt aproximativ 300 milioane de cazuri de astm şi pina în 2025 este estimata o prevalenta a astmului de 400 milioane cazuri.<br />
Exista 400 milioane de cazuri de rinita alergica, prevalent in crestere, aceasta constituind factor de risc pentru dezvoltarea astmului, a carui evolutie o agraveaza.<br />
Un procent de 30-40% din populatia globului sufera de boli alergice.<br />
In Romania nu sunt date statistice exacte, dar se estimeaza ca 23-24% din populatie ar suferi de rinita alergica.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[varice pe tuburile falopiene]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-varice-pe-tuburile-falopiene</link>
			<pubDate>Mon, 14 May 2012 12:24:03 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-varice-pe-tuburile-falopiene</guid>
			<description><![CDATA[In luna martie, la un control ginecologic, doctorul a constatat (la ecograf) existenta unor varice pe trompele uterine. Ulterior, la o ecografie ce a precedat HSG-ul, radiologul mi-a confirmat ca am o vena ingrosata pe trompa stanga, dar mi-a spus ca nu reprezinta un pericol, decat in cazul unei extrauterine .<br />
Problema este ca de cateva zile am constatat existenta unui tromb pe bratul stang ( sper ca astazi sa ma lamureasca medicul de familie daca asa stau lucrurile) si ma intreb daca nu exista vreo legatura intre varicele de pe trompe si ceea ce e pe brat si care ar putea fi cauza (ceea ce am citit pe net m-a cam speriat)?<br />
Mentionez ca la o ecografie facuta acum un an, doctorita (de atunci) nu mi-a spus de varice, iar pe picioare nu am.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[In luna martie, la un control ginecologic, doctorul a constatat (la ecograf) existenta unor varice pe trompele uterine. Ulterior, la o ecografie ce a precedat HSG-ul, radiologul mi-a confirmat ca am o vena ingrosata pe trompa stanga, dar mi-a spus ca nu reprezinta un pericol, decat in cazul unei extrauterine .<br />
Problema este ca de cateva zile am constatat existenta unui tromb pe bratul stang ( sper ca astazi sa ma lamureasca medicul de familie daca asa stau lucrurile) si ma intreb daca nu exista vreo legatura intre varicele de pe trompe si ceea ce e pe brat si care ar putea fi cauza (ceea ce am citit pe net m-a cam speriat)?<br />
Mentionez ca la o ecografie facuta acum un an, doctorita (de atunci) nu mi-a spus de varice, iar pe picioare nu am.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Sindroame paraneoplazice endocrine]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Sindroame-paraneoplazice-endocrine</link>
			<pubDate>Sun, 13 May 2012 09:38:08 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Sindroame-paraneoplazice-endocrine</guid>
			<description><![CDATA[Cele 3 clase mari de hormoni intalniti sunt:<span style="font-weight: bold;"> steroizii, monoaminele si peptidele.</span><br />
Cele mai cunoscute  sindroame paraneoplazice endocrine sunt produse de peptidele circulante.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Productia de hormoni steroidieni </span>de catre tumorile maligne este rara.<br />
Limfoamele pot produce 1,25-di-hidroxi-vitamina D, din forma 1-hidroxi-vitamina D circulanta, dar celelalte tumori care produc steroizi sunt tumori benigne ale glandelor care secreta in mod normal steroizi. <br />
<span style="font-weight: bold;">=Monoaminele, </span>precum norepinefrina si epinefrina, sunt secretate de feocromocitoame ( modulul 333), dar ele nu sunt secretate ectopic de catre celulele tumorilor maligne.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Productia de peptide sau hormoni proteici </span>determina cele mai multe sindroame hormonale la pacientii cu cancer.<br />
<br />
Un hormon peptidic este codificat in general de ARNm, care este transferat intr-o molecula mai mare de prohormon, ce sufera o serie de modificari post-translationale, inclusiv clivaj, glicozilare si altele. <br />
De exemplu, pro-opiomelanocortina poate fi clivata, producand adrenocorticotropina (ACTH), lipotropina, endorfina, hormonul stimulator al melanocitelor si enkefalina, diferite tipuri celulare producand diverse substante.<br />
La fel  anumite celule folosesc in mod alternativ forme combinate ale mesajului pentru a produce diverse proteine (de exemplu, calcitonina fata de peptidul asemanator calcitoninei).<br />
Ca rezultat al defectelor la nivelul procesului de aparitie al proteinelor sau al modificarilor post-translationale, in general, celulele tumorale pot produce proteine care sunt asemanatoare structural, dar biologic mai putin active decat hormonii normali. <br />
Deci, un pacient neoplazic poate avea concentratii serice crescute de hormoni imunoreactivi, in absenta unor sindroame clinice date de excesul hormonal.<br />
Gonadotropina corionica umana (HCG) este un marker tumoral demn de incredere in anumite forme de cancer testicular, dar nici un alt hormon nu este folosit pentru a estima masa tumorala.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">=Sindromul Cushing </span>este determinat de concentratii crescute de ACTH (hormon adrenocorticotropic).<br />
Frecventa sindromului Cushing ectopic este apreciata la cca. 15-80% din cancerele bronhopulmonare, dar nu intotdeauna este si recunoscut.<br />
Se intalneste in:<br />
-carcinomul bronhopulmonar cu celule mici;<br />
-tumorile carcinoide;<br />
-feocromocitomul;<br />
-neuroblastomul;<br />
-cancerul tiroidian medular.<br />
Cauza sindromului Cushing ectopic este un exces de ACTH cu alta origine decat hipofiza.Nivelul constant marit de ACTH produce o hiperplazie suprarenala, cu secretie crescuta de mineralocorticoizi, glucocorticoizi si androgeni, care explica tabloul clinic.<br />
<span style="text-decoration: underline;">Bolnavul prezinta:</span><br />
-hipokaliemie;<br />
-hiperglicemie;<br />
-hipertensiune arteriala;<br />
-edeme, astenie, scadere in greutate.<br />
<br />
Semnele clasice (hiperpigmentare, striuri cutanate, obezitate caracteristica, facies lunar)  sunt mai putin frecvente, datorita evolutiei clinice de scurta durata la bolnavii cu sindromul hormonal ectopic.<br />
Diagnosticul  sindromului  Cushing este precizat prin determinarea nivelului plasmatic al ACTH si in cazurile incerte prin urmarirea variatiei diurne a cortizolului.<br />
Importanta practica a diagnosticului corect rezida in posibilitatea administrarii unui tratament specific asociat cu tratamentul tumorii primare.<br />
In cazurile operabile este indicata chirurgia si tratamentul medicamentos in celelalte situatii, administrarea de aminoglutetimida (Orimeten, Rogluten), ketokonazol.<br />
Reaparitia sindromului dupa o perioada de remisiune clinica indica reluarea evolutiei bolii.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Sindromul secretiei tumorale inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH) sau sindromul Schwartz Bartter</span><br />
Hormonul antidiuretic (ADH) sau arginin-vasopresina (AVP), produs in mod normal de hipotalamus si inmagazinat in hipofiza posterioara, este eliberat  in caz de hipovolemie sau hiperosmolaritate plasmatica.<br />
ADH actioneaza asupra tubilor renali inhiband excretia apei si astfel se reface volumul plasmatic si osmolaritatea.<br />
<span style="text-decoration: underline;">SIADH se manifesta cu:</span><br />
-hiponatremie;<br />
-hipo-osmolaritate plasmatica;<br />
-hiper-osmolaritate urinara;<br />
-natriureza.<br />
Clinic, combinatia hiponatremiei cu hipo-osmolaritatea plasmatica determina intoxicatie cu apa si tulburari neuropsihice diverse care se pot manifesta cu: cefalee, stari confuzionale, letargie, modificari psihice, convulsii si chiar coma datorita edemului cerebral, care pot fi confundate cu metastazele cerebrale.<br />
Diagnosticul se stabileste de obicei cu mult inainte de tabloul clinic, daca se face determinarea electrolitilor serici.<br />
<span style="text-decoration: underline;">Cele mai frecvente tumori asociate cu SIADH sunt:</span><br />
-cancerul pulmonar cu celule mici;<br />
-limfoamele maligne;<br />
-afectiuni benigne neurologice (traumatisme, infectii);<br />
-infectii pulmonare;<br />
-medicamente (clorpromazina, ciclofosfamida), citostatice (ciclofosfamida, ifosfamida, vincristina, vinblastina, cisplatinul).<br />
<br />
Tratamentul SIADH urmareste refacerea echilibrului electrolitic.La valori ale Na&lt;130mEq/l se instituie restrictia hidrica la cca. 500ml/24 ore, in cazurile usoare si administrarea de solutii saline hipertone, cu furosemid, in cele grave.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">=Hipercalcemia.</span><br />
Aproximativ 10-20% dintre bolnavii oncologici pot evolua cu hipercalcemie.Hipercalcemiile se intalnesc la bolnavii cu metastaze osoase care cel mai frecvent au un punct de plecare mamar, pulmonar sau renal, sau in cursul evolutiei unui mielom multiplu sau limfom non-Hodgkin.<br />
5-20% din hipercalcemii apar in absenta metastazelor osoase la bolnavi cu tumori pulmonare, renale, ORL, esofagiene sau hepatice.<br />
<br />
Hipercalcemia asociata cancerului poate fi clasificata ca:<br />
 <span style="font-weight: bold;">*hipercalcemie umorala, determinata de neoplazie (HUN), </span>fiind produsa prin intermediul hormonilor circulanti, sau ca <br />
<span style="font-weight: bold;">*hipercalcemie osteolitica locala (HOL), </span>aceasta fiind cauzata de factori paraendocrini secretati de neoplasm in interiorul osului. <br />
<br />
Peptidul asemanator hormonului paratiroidian (PAHP) determina aproape toate cazurile de hipercalcemie umorala a neoplaziei, HUN, pe cand mediatorii HOL la nivelul osului sunt heterogeni.<br />
80%  dintre pacientii cu hipercalcemie data de neoplazie au HUN. Putini pacienti au hipercalcemie determinata de producerea ectopica a unui PTH autentic. <br />
HUN in cadrul limfomului poate fi determinata de productia de 1,25-di-hidroxi-vitamina D de catre tumora.<br />
20%  dintre pacientii cu hipercalcemie au HOL, hipercalcemia fiind determinata de productia locala de hormoni sau citokine de catre neoplasmul care a metastazat la nivelul oaselor sau al maduvei osoase. <br />
<br />
<span style="text-decoration: underline;">Tabloul clinic al hipercalcemiei prezinta urmatoarele manifestari:</span><br />
-gastrointestinale: anorexie, greturi, varsaturi, constipatie;<br />
-renale: poliurie, polidipsie, insuficienta renala;<br />
-neurologice: oboseala, astenie, depresie, letargie;<br />
-cardiace: tulburari de ritm, stop cardiac.<br />
<br />
Caracteristica hipercalcemiei este debutul acut si evolutia rapida, care impune un tratament de urgenta.<br />
Simptomele si semnele ale <span style="font-weight: bold;">hipercalcemiei initiale  </span>includ stare de rau, oboseala, confuzie, anorexie, dureri osoase, poliurie, polidipsie, oboseala musculara, constipatie, greata, varsaturi. <br />
Simptomele si semnele neurologice din <span style="font-weight: bold;">hipercalcemia marcata </span>(&gt; 14mg/dl) includ confuzie, letargie, coma si deces. <br />
Cancerele responsabile de HUN sunt reprezentate de cancerul pulmonar, cancerele de san, rinichi, cap si gat .<br />
HUN este comun in special la pacientii cu cancere care la examenul histopatologic prezinta celule scuamoase. Hipercalcemia nu este obisnuita la debutul (&lt; 1% dintre pacienti) acestor tumori, dar devine mult mai comuna pe masura ce cancerul progreseaza si este prezenta la 10-20% dintre pacienti in momentul decesului.<br />
HOL este responsabila pentru hipercalcemia pacientilor cu cancer de san, mielom, limfom si leucemie. <br />
<span style="font-weight: bold;">Tratamentul </span>vizeaza rehidratarea bolnavului si mobilizarea lui la valori ale calcemiei &gt;13 mg/dl. Tratamentul HUN si HOL este similar ( modulul 354).<br />
Se hidrateaza pacientul (minim 2 l ser fiziologic in 24 ore) si se administreaza furosemid, pentru a preveni supraincarcarea volemica intravasculara.<br />
Atat cat este posibil se trece la mobilizarea pacientului care reduce rezorbtia osoasa. <br />
Masurile specifice, in afara tratamentelor tumorale, sunt administrarea de bifosfonati, medicamente ce inhiba osteoclastul.<br />
Pamidronatul bifosfonat (60-90 mg i.v.) scade resorbtia osoasa osteoclastica. Combinarea administrarii de diuretice si pamidronat scade concentratia calciului seric la normal in 7 zile la 80% dintre pacienti. Dozele pot fi repetate la nevoie. La pacientii cu HOL, glucocorticoizii pot sa inhibe productia de citokine care stimuleaza resorbtia osoasa. <br />
Hipercalcemia severa (&gt;14 mg/dl) impreuna cu alterarea statusului mental, poate fi tratata,  in plus cu calcitonina, 4-8 U/kg, administrate intramuscular sau subcutanat la 12 ore. Administrarea de calcitonina scade nivelul seric al calciului in 24 ore, iar efectul ei hipocalcemic poate fi prelungit la pacientii cu HOL prin adaugarea de glucocorticoizi. Daca acesti agenti terapeutici nu sunt eficienti in scaderea nivelelor serice de calciu, pot fi adaugate plicamicina si galium nitrat.<br />
Media de viata la pacientii cu hipercalcemie data de neoplazie este de 1-3 luni. <br />
Interventia in ideea scaderii hipercalcemiei ar trebui facuta atunci cand cancerul este posibil sa fie controlat printr-un tratament local sau sistemic adecvat.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">=Hipoglicemia</span> este asociata insulinoamelor, tumorilor gastrointestinale, de parti moi, hepatice.<br />
Hipoglicemia este in general severa.Manifestarile clinice includ stari de agitatie psihomotorie, convulsii chiar coma.<br />
Cauza acestui sindrom paraneoplazic este eliberarea de catre tumora a unor hormoni peptidici din grupa somatomedinei, care pot avea actiuni „insulin-like”.<br />
Tumora indusa de hipoglicemie este o cauza mai putin frecventa, dar determina morbiditate pentru pacientii cu cancer. <br />
<br />
 Au fost identificate trei sindroame clinice diferite:<br />
<br />
 1. In primul rand, insulina poate fi produsa de tumori maligne cu celule insulite.  Cel mai frecvent aceste tumori cu celule insulite produc niveluri scazute de insulina, care sunt nesemnificative clinic pana la o cantitate mare de tumori. Cel mai frecvent se dezvolta forma de metastaze hepatice. <br />
2. O a doua cauza este insuficienta gluconeogenezei, observata la pacienţii cu inlocuirea completa in apropiere a parenchimului hepatic de tumora, sau interfera cu eliminarea de producţie enzimatica de glucoza. <br />
3.A treia forma este cauzata de creşterea concentraţiei de insulina, ca factor de crestere al II-lea (IGF-II), o peptida care activeaza receptorii de insulina.  <br />
Acest sindrom este cel mai frecvent observat la pacienţii cu fibrosarcoame, hemangiopericitoame, sau hepatoame. La aceşti pacienţi, nivelurile de IGF-II este cel mai frecvent crescut, rezultatul fiind unui esec de legare de proteina IGF 3 (IGFBP3) şi de a forma un complex capabil de legarea  IGF-II eficient.  Nivelurile circulante crescute de IGF-II activează receptorii de insulina si produce hipoglicemia. <br />
Cel mai frecvent  aceste sindroame clinice de hipoglicemie  sunt cele mai susceptibile de a dezvolta simptome în timpul perioadelor normale de post, în special în orele nocturne.  <br />
Este important sa se ia in considerare alte cauze posibile ale hipoglicemiei in diagnosticul diferenţial.  Masurarea  insulinei  plasmatice, a proinsulinei şi C-peptid în timpul unei perioade de hipoglicemie este cel mai important instrument de diagnostic pentru separarea primul tip clinic (productia de insulina), de  al doilea tip clinic (inlocuirea din ficat de tumori) şi al treilea (IGF-II).   <br />
Hipoglicemia trebuie prevenita cu mese frecvente. Pacienţii pot sa nu prezinte simptome care sa-i trezeasca noaptea, dar este important  ca un membru al familiei sa preia sarcina privind asigurarea aportului caloric în timpul orelor nocturne.  <br />
<span style="font-weight: bold;">Tratamentul in urgenta </span>consta in administrarea de glucoza 33%, doze mari de cortizon, glucagon daca interventia chirurgicala nu este posibila.<br />
O perfuzie continua de 20% dextroza, printr-o linie venoasa centrala ar putea fi necesara pentru a menţine un nivel al glicemiei normal la pacienţi, în special in cazurile cu inlocuire de tumori hepatice. <br />
 <br />
<span style="font-weight: bold;">=Hipocalcemia </span>apare  mai ales la pacientii cu metastaze osoase, mai frecvent in cancerele de san si prostata.<br />
Simptomatologia consta in tetanie, iritabilitate, aritmii, insuficienta cardiaca.<br />
Tratamentul consta in administrarea de preparate de calciu. <br />
  <br />
<span style="font-weight: bold;">=Hipertiroidismul</span> apare in cursul evolutiei unor tumori trofoblastice (coriocarcinom, mola hidatiforma). <br />
Pot aparea semnele unui hipertiroidism produs printr-un exces de TSH ectopic sau de HCG care stimuleaza si tiroida.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Cele 3 clase mari de hormoni intalniti sunt:<span style="font-weight: bold;"> steroizii, monoaminele si peptidele.</span><br />
Cele mai cunoscute  sindroame paraneoplazice endocrine sunt produse de peptidele circulante.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Productia de hormoni steroidieni </span>de catre tumorile maligne este rara.<br />
Limfoamele pot produce 1,25-di-hidroxi-vitamina D, din forma 1-hidroxi-vitamina D circulanta, dar celelalte tumori care produc steroizi sunt tumori benigne ale glandelor care secreta in mod normal steroizi. <br />
<span style="font-weight: bold;">=Monoaminele, </span>precum norepinefrina si epinefrina, sunt secretate de feocromocitoame ( modulul 333), dar ele nu sunt secretate ectopic de catre celulele tumorilor maligne.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Productia de peptide sau hormoni proteici </span>determina cele mai multe sindroame hormonale la pacientii cu cancer.<br />
<br />
Un hormon peptidic este codificat in general de ARNm, care este transferat intr-o molecula mai mare de prohormon, ce sufera o serie de modificari post-translationale, inclusiv clivaj, glicozilare si altele. <br />
De exemplu, pro-opiomelanocortina poate fi clivata, producand adrenocorticotropina (ACTH), lipotropina, endorfina, hormonul stimulator al melanocitelor si enkefalina, diferite tipuri celulare producand diverse substante.<br />
La fel  anumite celule folosesc in mod alternativ forme combinate ale mesajului pentru a produce diverse proteine (de exemplu, calcitonina fata de peptidul asemanator calcitoninei).<br />
Ca rezultat al defectelor la nivelul procesului de aparitie al proteinelor sau al modificarilor post-translationale, in general, celulele tumorale pot produce proteine care sunt asemanatoare structural, dar biologic mai putin active decat hormonii normali. <br />
Deci, un pacient neoplazic poate avea concentratii serice crescute de hormoni imunoreactivi, in absenta unor sindroame clinice date de excesul hormonal.<br />
Gonadotropina corionica umana (HCG) este un marker tumoral demn de incredere in anumite forme de cancer testicular, dar nici un alt hormon nu este folosit pentru a estima masa tumorala.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">=Sindromul Cushing </span>este determinat de concentratii crescute de ACTH (hormon adrenocorticotropic).<br />
Frecventa sindromului Cushing ectopic este apreciata la cca. 15-80% din cancerele bronhopulmonare, dar nu intotdeauna este si recunoscut.<br />
Se intalneste in:<br />
-carcinomul bronhopulmonar cu celule mici;<br />
-tumorile carcinoide;<br />
-feocromocitomul;<br />
-neuroblastomul;<br />
-cancerul tiroidian medular.<br />
Cauza sindromului Cushing ectopic este un exces de ACTH cu alta origine decat hipofiza.Nivelul constant marit de ACTH produce o hiperplazie suprarenala, cu secretie crescuta de mineralocorticoizi, glucocorticoizi si androgeni, care explica tabloul clinic.<br />
<span style="text-decoration: underline;">Bolnavul prezinta:</span><br />
-hipokaliemie;<br />
-hiperglicemie;<br />
-hipertensiune arteriala;<br />
-edeme, astenie, scadere in greutate.<br />
<br />
Semnele clasice (hiperpigmentare, striuri cutanate, obezitate caracteristica, facies lunar)  sunt mai putin frecvente, datorita evolutiei clinice de scurta durata la bolnavii cu sindromul hormonal ectopic.<br />
Diagnosticul  sindromului  Cushing este precizat prin determinarea nivelului plasmatic al ACTH si in cazurile incerte prin urmarirea variatiei diurne a cortizolului.<br />
Importanta practica a diagnosticului corect rezida in posibilitatea administrarii unui tratament specific asociat cu tratamentul tumorii primare.<br />
In cazurile operabile este indicata chirurgia si tratamentul medicamentos in celelalte situatii, administrarea de aminoglutetimida (Orimeten, Rogluten), ketokonazol.<br />
Reaparitia sindromului dupa o perioada de remisiune clinica indica reluarea evolutiei bolii.<br />
<span style="font-weight: bold;">=Sindromul secretiei tumorale inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH) sau sindromul Schwartz Bartter</span><br />
Hormonul antidiuretic (ADH) sau arginin-vasopresina (AVP), produs in mod normal de hipotalamus si inmagazinat in hipofiza posterioara, este eliberat  in caz de hipovolemie sau hiperosmolaritate plasmatica.<br />
ADH actioneaza asupra tubilor renali inhiband excretia apei si astfel se reface volumul plasmatic si osmolaritatea.<br />
<span style="text-decoration: underline;">SIADH se manifesta cu:</span><br />
-hiponatremie;<br />
-hipo-osmolaritate plasmatica;<br />
-hiper-osmolaritate urinara;<br />
-natriureza.<br />
Clinic, combinatia hiponatremiei cu hipo-osmolaritatea plasmatica determina intoxicatie cu apa si tulburari neuropsihice diverse care se pot manifesta cu: cefalee, stari confuzionale, letargie, modificari psihice, convulsii si chiar coma datorita edemului cerebral, care pot fi confundate cu metastazele cerebrale.<br />
Diagnosticul se stabileste de obicei cu mult inainte de tabloul clinic, daca se face determinarea electrolitilor serici.<br />
<span style="text-decoration: underline;">Cele mai frecvente tumori asociate cu SIADH sunt:</span><br />
-cancerul pulmonar cu celule mici;<br />
-limfoamele maligne;<br />
-afectiuni benigne neurologice (traumatisme, infectii);<br />
-infectii pulmonare;<br />
-medicamente (clorpromazina, ciclofosfamida), citostatice (ciclofosfamida, ifosfamida, vincristina, vinblastina, cisplatinul).<br />
<br />
Tratamentul SIADH urmareste refacerea echilibrului electrolitic.La valori ale Na&lt;130mEq/l se instituie restrictia hidrica la cca. 500ml/24 ore, in cazurile usoare si administrarea de solutii saline hipertone, cu furosemid, in cele grave.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">=Hipercalcemia.</span><br />
Aproximativ 10-20% dintre bolnavii oncologici pot evolua cu hipercalcemie.Hipercalcemiile se intalnesc la bolnavii cu metastaze osoase care cel mai frecvent au un punct de plecare mamar, pulmonar sau renal, sau in cursul evolutiei unui mielom multiplu sau limfom non-Hodgkin.<br />
5-20% din hipercalcemii apar in absenta metastazelor osoase la bolnavi cu tumori pulmonare, renale, ORL, esofagiene sau hepatice.<br />
<br />
Hipercalcemia asociata cancerului poate fi clasificata ca:<br />
 <span style="font-weight: bold;">*hipercalcemie umorala, determinata de neoplazie (HUN), </span>fiind produsa prin intermediul hormonilor circulanti, sau ca <br />
<span style="font-weight: bold;">*hipercalcemie osteolitica locala (HOL), </span>aceasta fiind cauzata de factori paraendocrini secretati de neoplasm in interiorul osului. <br />
<br />
Peptidul asemanator hormonului paratiroidian (PAHP) determina aproape toate cazurile de hipercalcemie umorala a neoplaziei, HUN, pe cand mediatorii HOL la nivelul osului sunt heterogeni.<br />
80%  dintre pacientii cu hipercalcemie data de neoplazie au HUN. Putini pacienti au hipercalcemie determinata de producerea ectopica a unui PTH autentic. <br />
HUN in cadrul limfomului poate fi determinata de productia de 1,25-di-hidroxi-vitamina D de catre tumora.<br />
20%  dintre pacientii cu hipercalcemie au HOL, hipercalcemia fiind determinata de productia locala de hormoni sau citokine de catre neoplasmul care a metastazat la nivelul oaselor sau al maduvei osoase. <br />
<br />
<span style="text-decoration: underline;">Tabloul clinic al hipercalcemiei prezinta urmatoarele manifestari:</span><br />
-gastrointestinale: anorexie, greturi, varsaturi, constipatie;<br />
-renale: poliurie, polidipsie, insuficienta renala;<br />
-neurologice: oboseala, astenie, depresie, letargie;<br />
-cardiace: tulburari de ritm, stop cardiac.<br />
<br />
Caracteristica hipercalcemiei este debutul acut si evolutia rapida, care impune un tratament de urgenta.<br />
Simptomele si semnele ale <span style="font-weight: bold;">hipercalcemiei initiale  </span>includ stare de rau, oboseala, confuzie, anorexie, dureri osoase, poliurie, polidipsie, oboseala musculara, constipatie, greata, varsaturi. <br />
Simptomele si semnele neurologice din <span style="font-weight: bold;">hipercalcemia marcata </span>(&gt; 14mg/dl) includ confuzie, letargie, coma si deces. <br />
Cancerele responsabile de HUN sunt reprezentate de cancerul pulmonar, cancerele de san, rinichi, cap si gat .<br />
HUN este comun in special la pacientii cu cancere care la examenul histopatologic prezinta celule scuamoase. Hipercalcemia nu este obisnuita la debutul (&lt; 1% dintre pacienti) acestor tumori, dar devine mult mai comuna pe masura ce cancerul progreseaza si este prezenta la 10-20% dintre pacienti in momentul decesului.<br />
HOL este responsabila pentru hipercalcemia pacientilor cu cancer de san, mielom, limfom si leucemie. <br />
<span style="font-weight: bold;">Tratamentul </span>vizeaza rehidratarea bolnavului si mobilizarea lui la valori ale calcemiei &gt;13 mg/dl. Tratamentul HUN si HOL este similar ( modulul 354).<br />
Se hidrateaza pacientul (minim 2 l ser fiziologic in 24 ore) si se administreaza furosemid, pentru a preveni supraincarcarea volemica intravasculara.<br />
Atat cat este posibil se trece la mobilizarea pacientului care reduce rezorbtia osoasa. <br />
Masurile specifice, in afara tratamentelor tumorale, sunt administrarea de bifosfonati, medicamente ce inhiba osteoclastul.<br />
Pamidronatul bifosfonat (60-90 mg i.v.) scade resorbtia osoasa osteoclastica. Combinarea administrarii de diuretice si pamidronat scade concentratia calciului seric la normal in 7 zile la 80% dintre pacienti. Dozele pot fi repetate la nevoie. La pacientii cu HOL, glucocorticoizii pot sa inhibe productia de citokine care stimuleaza resorbtia osoasa. <br />
Hipercalcemia severa (&gt;14 mg/dl) impreuna cu alterarea statusului mental, poate fi tratata,  in plus cu calcitonina, 4-8 U/kg, administrate intramuscular sau subcutanat la 12 ore. Administrarea de calcitonina scade nivelul seric al calciului in 24 ore, iar efectul ei hipocalcemic poate fi prelungit la pacientii cu HOL prin adaugarea de glucocorticoizi. Daca acesti agenti terapeutici nu sunt eficienti in scaderea nivelelor serice de calciu, pot fi adaugate plicamicina si galium nitrat.<br />
Media de viata la pacientii cu hipercalcemie data de neoplazie este de 1-3 luni. <br />
Interventia in ideea scaderii hipercalcemiei ar trebui facuta atunci cand cancerul este posibil sa fie controlat printr-un tratament local sau sistemic adecvat.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">=Hipoglicemia</span> este asociata insulinoamelor, tumorilor gastrointestinale, de parti moi, hepatice.<br />
Hipoglicemia este in general severa.Manifestarile clinice includ stari de agitatie psihomotorie, convulsii chiar coma.<br />
Cauza acestui sindrom paraneoplazic este eliberarea de catre tumora a unor hormoni peptidici din grupa somatomedinei, care pot avea actiuni „insulin-like”.<br />
Tumora indusa de hipoglicemie este o cauza mai putin frecventa, dar determina morbiditate pentru pacientii cu cancer. <br />
<br />
 Au fost identificate trei sindroame clinice diferite:<br />
<br />
 1. In primul rand, insulina poate fi produsa de tumori maligne cu celule insulite.  Cel mai frecvent aceste tumori cu celule insulite produc niveluri scazute de insulina, care sunt nesemnificative clinic pana la o cantitate mare de tumori. Cel mai frecvent se dezvolta forma de metastaze hepatice. <br />
2. O a doua cauza este insuficienta gluconeogenezei, observata la pacienţii cu inlocuirea completa in apropiere a parenchimului hepatic de tumora, sau interfera cu eliminarea de producţie enzimatica de glucoza. <br />
3.A treia forma este cauzata de creşterea concentraţiei de insulina, ca factor de crestere al II-lea (IGF-II), o peptida care activeaza receptorii de insulina.  <br />
Acest sindrom este cel mai frecvent observat la pacienţii cu fibrosarcoame, hemangiopericitoame, sau hepatoame. La aceşti pacienţi, nivelurile de IGF-II este cel mai frecvent crescut, rezultatul fiind unui esec de legare de proteina IGF 3 (IGFBP3) şi de a forma un complex capabil de legarea  IGF-II eficient.  Nivelurile circulante crescute de IGF-II activează receptorii de insulina si produce hipoglicemia. <br />
Cel mai frecvent  aceste sindroame clinice de hipoglicemie  sunt cele mai susceptibile de a dezvolta simptome în timpul perioadelor normale de post, în special în orele nocturne.  <br />
Este important sa se ia in considerare alte cauze posibile ale hipoglicemiei in diagnosticul diferenţial.  Masurarea  insulinei  plasmatice, a proinsulinei şi C-peptid în timpul unei perioade de hipoglicemie este cel mai important instrument de diagnostic pentru separarea primul tip clinic (productia de insulina), de  al doilea tip clinic (inlocuirea din ficat de tumori) şi al treilea (IGF-II).   <br />
Hipoglicemia trebuie prevenita cu mese frecvente. Pacienţii pot sa nu prezinte simptome care sa-i trezeasca noaptea, dar este important  ca un membru al familiei sa preia sarcina privind asigurarea aportului caloric în timpul orelor nocturne.  <br />
<span style="font-weight: bold;">Tratamentul in urgenta </span>consta in administrarea de glucoza 33%, doze mari de cortizon, glucagon daca interventia chirurgicala nu este posibila.<br />
O perfuzie continua de 20% dextroza, printr-o linie venoasa centrala ar putea fi necesara pentru a menţine un nivel al glicemiei normal la pacienţi, în special in cazurile cu inlocuire de tumori hepatice. <br />
 <br />
<span style="font-weight: bold;">=Hipocalcemia </span>apare  mai ales la pacientii cu metastaze osoase, mai frecvent in cancerele de san si prostata.<br />
Simptomatologia consta in tetanie, iritabilitate, aritmii, insuficienta cardiaca.<br />
Tratamentul consta in administrarea de preparate de calciu. <br />
  <br />
<span style="font-weight: bold;">=Hipertiroidismul</span> apare in cursul evolutiei unor tumori trofoblastice (coriocarcinom, mola hidatiforma). <br />
Pot aparea semnele unui hipertiroidism produs printr-un exces de TSH ectopic sau de HCG care stimuleaza si tiroida.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[rinita cronica]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-rinita-cronica</link>
			<pubDate>Thu, 10 May 2012 22:00:54 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-rinita-cronica</guid>
			<description><![CDATA[Buna ziua,as dori sa va consult in legatura cu urmatoarea problema:prezint rinoree mucoasa de aproximativ 4 ani de zile,cu exacerbari in sezonul rece.Am avut probleme cu nasul de acum aproximativ 5-6 ani cu rinoree mucoasa in cantitate mare si obstructie nazala tratata pe o perioada de luni de zile cu Olynt.In urma consultului O.R.L mi s-a propus,la vremea respectiva, ca si solutie terapeutica interventia chirurgicala de corectare a deviatiei de sept,optiune pe care am ales-o,astfel ca am facut interventia in anul 2009.Dupa aceasta simptomatologia s-a ameliorat relativ insa a persistat pana in prezent rinoreea si obstructia nazala.Ulterior la recomandarea medicului ORL-ist am inceput tratamentul cu Nasonex ( din ianuarie anul acesta).<br />
 Acum rinoreea s-a diminuat,persista obstructia nazala,hipoosmia.Ma trezesc obosit desi dorm suficiente ore,cu ochii rosii si nasul infundat.Ce as mai putea face in cazul de fata?Va multumesc!]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna ziua,as dori sa va consult in legatura cu urmatoarea problema:prezint rinoree mucoasa de aproximativ 4 ani de zile,cu exacerbari in sezonul rece.Am avut probleme cu nasul de acum aproximativ 5-6 ani cu rinoree mucoasa in cantitate mare si obstructie nazala tratata pe o perioada de luni de zile cu Olynt.In urma consultului O.R.L mi s-a propus,la vremea respectiva, ca si solutie terapeutica interventia chirurgicala de corectare a deviatiei de sept,optiune pe care am ales-o,astfel ca am facut interventia in anul 2009.Dupa aceasta simptomatologia s-a ameliorat relativ insa a persistat pana in prezent rinoreea si obstructia nazala.Ulterior la recomandarea medicului ORL-ist am inceput tratamentul cu Nasonex ( din ianuarie anul acesta).<br />
 Acum rinoreea s-a diminuat,persista obstructia nazala,hipoosmia.Ma trezesc obosit desi dorm suficiente ore,cu ochii rosii si nasul infundat.Ce as mai putea face in cazul de fata?Va multumesc!]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Rezultate analize - fetita 2 ani]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Rezultate-analize-fetita-2-ani</link>
			<pubDate>Thu, 10 May 2012 08:20:58 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Rezultate-analize-fetita-2-ani</guid>
			<description><![CDATA[Buna dimineata. <br />
Am rezultatul analizelor fetitei mele de 2 ani si pana ajung la medicul pediatru (asta dupa ce mai am de facut FX5 si IgE total) as vrea sa stiu semnificatia rezultatelor si eventual concluziile pe care le trageti in urma rezultatelor. Am sa va dau doar rezultatele care nu apar in valori normale. <br />
<br />
Hemoleucograma completa: <br />
<br />
Lym# 4, 9 x 10^9 / l        - val.normale 0, 8-4, 0x10^9/l <br />
Lym% 64, 8%         - val.normale 20-40% <br />
Gra% 22%        - val.normale 50-70% <br />
Eos% 6%      - val.normale 2-4% <br />
HGB (Hemoglobina) 11, 8 g/d      l - val.normale 12-14 /dl <br />
MCV (volum eritrocitar mediu) 79 fl      - val.normale 82-95 fl <br />
MCH (hemoglobina eritrocitara medie) 27 pg       - val.normale 27-31 pg <br />
PLT (Trombocite) 302 x 10^9 /l         - Val.normale 100-300 x 10^9/l <br />
<br />
Biochimie <br />
<br />
Creatinina serica 0, 39 mg/dl       -Val.normale 0, 6-1, 1 mg/dl <br />
Glicemie 102 mg/dl      -val. normale 60-100 mg/dl (asta dupa ce a supt la san in cursul noptii si dimineata) <br />
<br />
Examenul de urina este in regula cu nota: 2-3leucocite/camp; prezente saruri urinare amorfe <br />
Coproparazitologia -fara elemente parazitare <br />
Urocultura - contaminata (nu am reusit sa ii luam urina asa cum trebuie) <br />
<br />
Analizele (o parte din ele - cele gratuite) au fost sugerate dupa ce in 14-15 aprilie, fetita mea a facut o alergie cu angioedeme pe urechi, laba piciorului, genunchi si ambele palme, usor pe brate, pe langa faptul ca a fost plina de urticarie pe tot corpul.  Urmeaza sa ii facem analizele pentru alergeni (FX5 si IgE total) <br />
Multumesc! <img src="images/Ysmilies/1.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="happy" title="happy" />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna dimineata. <br />
Am rezultatul analizelor fetitei mele de 2 ani si pana ajung la medicul pediatru (asta dupa ce mai am de facut FX5 si IgE total) as vrea sa stiu semnificatia rezultatelor si eventual concluziile pe care le trageti in urma rezultatelor. Am sa va dau doar rezultatele care nu apar in valori normale. <br />
<br />
Hemoleucograma completa: <br />
<br />
Lym# 4, 9 x 10^9 / l        - val.normale 0, 8-4, 0x10^9/l <br />
Lym% 64, 8%         - val.normale 20-40% <br />
Gra% 22%        - val.normale 50-70% <br />
Eos% 6%      - val.normale 2-4% <br />
HGB (Hemoglobina) 11, 8 g/d      l - val.normale 12-14 /dl <br />
MCV (volum eritrocitar mediu) 79 fl      - val.normale 82-95 fl <br />
MCH (hemoglobina eritrocitara medie) 27 pg       - val.normale 27-31 pg <br />
PLT (Trombocite) 302 x 10^9 /l         - Val.normale 100-300 x 10^9/l <br />
<br />
Biochimie <br />
<br />
Creatinina serica 0, 39 mg/dl       -Val.normale 0, 6-1, 1 mg/dl <br />
Glicemie 102 mg/dl      -val. normale 60-100 mg/dl (asta dupa ce a supt la san in cursul noptii si dimineata) <br />
<br />
Examenul de urina este in regula cu nota: 2-3leucocite/camp; prezente saruri urinare amorfe <br />
Coproparazitologia -fara elemente parazitare <br />
Urocultura - contaminata (nu am reusit sa ii luam urina asa cum trebuie) <br />
<br />
Analizele (o parte din ele - cele gratuite) au fost sugerate dupa ce in 14-15 aprilie, fetita mea a facut o alergie cu angioedeme pe urechi, laba piciorului, genunchi si ambele palme, usor pe brate, pe langa faptul ca a fost plina de urticarie pe tot corpul.  Urmeaza sa ii facem analizele pentru alergeni (FX5 si IgE total) <br />
Multumesc! <img src="images/Ysmilies/1.gif" style="vertical-align: middle;" border="0" alt="happy" title="happy" />]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Varicocel]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Varicocel</link>
			<pubDate>Wed, 09 May 2012 13:07:19 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Varicocel</guid>
			<description><![CDATA[Buna ziua,<br />
<br />
Am varicocel stang de grad 3 cu dilatiatii mari, de pana la 4mm, dureros. As dori sa stiu daca dupa o operatie microscopica subinghinala aceste dilatatii venoase vor mai fi vizibile. Tot manunchiul de vene este mare cat o nuca, este vizibil si jenant. Va rog sa imi spuneti daca este posibil ca venele sa se stranga, sa revina la diametrul normal. Daca da, cate luni ar dura?<br />
In cazul embolizarii acestor vene, care ar fi doza de iradiere si care ar fi sansa ca venele sa se stranga?<br />
<br />
Va multumesc!]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna ziua,<br />
<br />
Am varicocel stang de grad 3 cu dilatiatii mari, de pana la 4mm, dureros. As dori sa stiu daca dupa o operatie microscopica subinghinala aceste dilatatii venoase vor mai fi vizibile. Tot manunchiul de vene este mare cat o nuca, este vizibil si jenant. Va rog sa imi spuneti daca este posibil ca venele sa se stranga, sa revina la diametrul normal. Daca da, cate luni ar dura?<br />
In cazul embolizarii acestor vene, care ar fi doza de iradiere si care ar fi sansa ca venele sa se stranga?<br />
<br />
Va multumesc!]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Stimulator+ defibrilator]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Stimulator-defibrilator</link>
			<pubDate>Tue, 08 May 2012 22:13:47 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Stimulator-defibrilator</guid>
			<description><![CDATA[Buna ziua!<br />
acum 2 ani mi-a fiost implantat un stimulator tricameral tip CTR-P ( Biotronic Stratos LV-T) pentru resincronizare in urma unui diagnostic cardiopatie dilatativa , tahicardie ventriculara monomorfa nesustinuta repetitiva , infarct miocardic antero-septal (in urma cu 25 de ani), bloc major de ramura stanga, insuficienta ventriculara stanga NYHA II.<br />
Solutia implantului ar fi trebuit sa duca la ajutorul  inima sa-si revina <br />
Am facut vreo 3 controale la clinica din Tg Mures unde mi s-a implantat stimulatorul.La ultimul control mi s-a indicat ca ar trebui schimbat acest stimulator cu unul de tip CRT_D. <br />
anul trecut in octombrie am fost la un control la o clinica din germania (din orasul Lahr) unde mi sau schimbat setarile aparatului deorece au spus ca nu prea a functionat corespunzator si sa vin la un nou control in februarie acest an!<br />
In acest an la controlul din februarie sa constatat  ca o sonda cea din ventriculul stang nu mai functioneaza! Dar oricum au spus ca nu trebuie schimbat , nu este necesar aparat CRT-D cu defilbrilare!!!!!<br />
Pentru schimbarea sondei miau cerut 6500 de Euro!!!!<br />
Am revenit la Tg Mures la clinica si acuma as avea 3 variante sa raman cu stimulatorul de acum cu schimbarea sondei defecte, schimbarea acestui stimulator cu unul de tip CRT_D deci cu defibrilare, sau sa mi se implanteze inca unul defibrilator.... sa am 2 aparate !!!!!<br />
Toate cele 3 solutiii imi dau fiori sincer!!  Prima ar insemna riscuri ... a doua inseamna plata a 7000 de euro!! si a aduna aceasta suma din 5 in 5 ani este o mare problema!!!! Si a treia parca sunt prea multe .. aparate... dar sunt gratis!!!<br />
Solutia cea mai corecta e cea mai scumpa ....<br />
Acuma intreb ceste stimulatoare cu defibrilare sunt sau nu platite de casa de sanatate? Sau se poate obtine formularul E112 pentru a se face implantul in starinatate? a primit cineva acest formular pentru implant?<br />
Cateva opini poate mar ajuta sa iau o decizie!!!]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Buna ziua!<br />
acum 2 ani mi-a fiost implantat un stimulator tricameral tip CTR-P ( Biotronic Stratos LV-T) pentru resincronizare in urma unui diagnostic cardiopatie dilatativa , tahicardie ventriculara monomorfa nesustinuta repetitiva , infarct miocardic antero-septal (in urma cu 25 de ani), bloc major de ramura stanga, insuficienta ventriculara stanga NYHA II.<br />
Solutia implantului ar fi trebuit sa duca la ajutorul  inima sa-si revina <br />
Am facut vreo 3 controale la clinica din Tg Mures unde mi s-a implantat stimulatorul.La ultimul control mi s-a indicat ca ar trebui schimbat acest stimulator cu unul de tip CRT_D. <br />
anul trecut in octombrie am fost la un control la o clinica din germania (din orasul Lahr) unde mi sau schimbat setarile aparatului deorece au spus ca nu prea a functionat corespunzator si sa vin la un nou control in februarie acest an!<br />
In acest an la controlul din februarie sa constatat  ca o sonda cea din ventriculul stang nu mai functioneaza! Dar oricum au spus ca nu trebuie schimbat , nu este necesar aparat CRT-D cu defilbrilare!!!!!<br />
Pentru schimbarea sondei miau cerut 6500 de Euro!!!!<br />
Am revenit la Tg Mures la clinica si acuma as avea 3 variante sa raman cu stimulatorul de acum cu schimbarea sondei defecte, schimbarea acestui stimulator cu unul de tip CRT_D deci cu defibrilare, sau sa mi se implanteze inca unul defibrilator.... sa am 2 aparate !!!!!<br />
Toate cele 3 solutiii imi dau fiori sincer!!  Prima ar insemna riscuri ... a doua inseamna plata a 7000 de euro!! si a aduna aceasta suma din 5 in 5 ani este o mare problema!!!! Si a treia parca sunt prea multe .. aparate... dar sunt gratis!!!<br />
Solutia cea mai corecta e cea mai scumpa ....<br />
Acuma intreb ceste stimulatoare cu defibrilare sunt sau nu platite de casa de sanatate? Sau se poate obtine formularul E112 pentru a se face implantul in starinatate? a primit cineva acest formular pentru implant?<br />
Cateva opini poate mar ajuta sa iau o decizie!!!]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[operatie picior]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-operatie-picior</link>
			<pubDate>Tue, 08 May 2012 16:08:43 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-operatie-picior</guid>
			<description><![CDATA[sunt alex <br />
am si eu o problema <br />
dupa o operatie la picior (tibie si peroneu rupte) am ramas cu un burgiu rupt in picior (tibie). ce trebuie sa fac ,unde sa ma adresez ,e normal sa ramana in picior,?<br />
multumesc]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[sunt alex <br />
am si eu o problema <br />
dupa o operatie la picior (tibie si peroneu rupte) am ramas cu un burgiu rupt in picior (tibie). ce trebuie sa fac ,unde sa ma adresez ,e normal sa ramana in picior,?<br />
multumesc]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Transpiratie excesiva nocturna]]></title>
			<link>http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Transpiratie-excesiva-nocturna</link>
			<pubDate>Tue, 08 May 2012 15:49:29 +0300</pubDate>
			<guid isPermaLink="false">http://www.medical-bucuresti.ro/forum/Thread-Transpiratie-excesiva-nocturna</guid>
			<description><![CDATA[Salutare, <br />
Care sunt cauzele transpiratiei excesive pe timpul noptii? de ceva vreme transpir de la brau in sus in prima parte a noptii si nu imi dau seama de ce. Am 25 ani, sunt purtatatoare inactiva  de virusul hepatitei B, analizele sunt oarecum ok, am colesterolul aproape 200, glicemia este buna, doar ca in trecut, am tot avut atacuri de panica si caderi de calciu, mai ales pe timpul verii. Mentionez ca din 2009 pana acum am slabit aprox 25 kg, de cand am aflat de virusul B, am inceput sa am grija ce mananc, mai mult fructe, legume, lactate, mai putina carne....intr-adevar ca uneori am mai luat'o pe 'cai gresite', am cam stat nemancata, batoane de slabit, multa apa, ceaiuri de slabit, poate si astea au dus in mare parte la caderile de calciu. Este posibil sa fie o dereglare hormonala? Ar trebui sa fac niste analize amanutite?<br />
Daca ma puteti ajuta cu un sfat, <br />
Va multumesc mult!]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Salutare, <br />
Care sunt cauzele transpiratiei excesive pe timpul noptii? de ceva vreme transpir de la brau in sus in prima parte a noptii si nu imi dau seama de ce. Am 25 ani, sunt purtatatoare inactiva  de virusul hepatitei B, analizele sunt oarecum ok, am colesterolul aproape 200, glicemia este buna, doar ca in trecut, am tot avut atacuri de panica si caderi de calciu, mai ales pe timpul verii. Mentionez ca din 2009 pana acum am slabit aprox 25 kg, de cand am aflat de virusul B, am inceput sa am grija ce mananc, mai mult fructe, legume, lactate, mai putina carne....intr-adevar ca uneori am mai luat'o pe 'cai gresite', am cam stat nemancata, batoane de slabit, multa apa, ceaiuri de slabit, poate si astea au dus in mare parte la caderile de calciu. Este posibil sa fie o dereglare hormonala? Ar trebui sa fac niste analize amanutite?<br />
Daca ma puteti ajuta cu un sfat, <br />
Va multumesc mult!]]></content:encoded>
		</item>
	</channel>
</rss>
