Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Etiologia cancerului
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Afirmarea rolului etiologic in aparitia cancerului se bazeaza pe stabilirea unei corelatii intre expunerea individului sau a unui grup de indivizi la actiunea acestor factori si pe demonstrarea unei frecvente a acestei expuneri la indivizii care au facut boala, fata de cei care nu au facut boala.

Factorii etiologici, dupa natura lor sunt:
=factori exogeni (care actioneaza din mediul inconjurator) si
=factori endogeni (proprii organismului).

=FACTORII EXOGENI

1.AGENTII FIZICI
*Radiatiile ionizante
Localizarea, tipul si momentul de aparitie al cancerelor determinate de radiatii depind de modul de iradiere si de doza absorbita.
Caracteristica cancerelor radioinduse este aparitia tardiva.
Supravietuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki au prezentat o incidenta crescuta a leucemiilor si tumorilor solide, in special cancer tiroidian.
Dupa accidentul nuclear de la Cernobil, din 1986, au fost inregistrate cazuri de leucemii acute si cancer tiroidian la personalul de interventie si populatia din regiune.
Iradierile terapeutice pentru diverse afectiuni benigne ca hipertrofia timica, micoze ale capului practicate inante de 1950 au dus la o incidenta crescuta a cancerelor tiroidiene si cutanate in zona iradiata.
Deasemenea sunt descrise aparitia unui al doilea cancer dupa un interval de timp de la iradierea unui cancer, de exemplu pot apare sarcoame osoase sau de parti moi dupa iradierea unui cancer de col uterin.
Problema aparitiei celui de-al doilea cancer este complicata, in cazul cancerelor aparute la copii, exista posibilitatea aparitiei unor mutatii genetice care pot determina aparitia celui de-al doilea cancer, independent de iradierea efectuata, iar pe de alta parte, radioterapia este frecvent asociata cu chimioterapia, care poate avea si ea efect cancerigen.
Ingerarea accidentala de substante radioactive determina tumori osoase cum s-a intamplat la muncitorii care in anii 1930 aplicau vopsele fosforescente cu radiu pe cadranele ceasurilor.Radiatiile ionizante intervin in producerea cancerului uman in proportie de 3%.
Radonul se gaseste in cantitati substantiale pe soluri si in roci, ca si in materialele de constructii.In unele regiuni geografice, radonul poate atinge concentratii semnificative.
Studiile epidemiologice au atras atentia ca nivelurile crescute de radon determina cancere bronho-pulmonare.Majoritatea acestor studii implica minerii din minele de uraniu.
Ponderea deceselor prin cancere pulmonare (comparativ cu populatia generala) datorata expunerii la radon variaza intre 0,3-13% si este in functie de concentratia ambientala.Acest risc este crescut intr-o maniera aditiva la indivizii fumatori.
*Radiatiile ultraviolete (UV)
Aceste radiatii au energie joasa si putere de penetratie scazuta.Deoarece pielea este cea care absoarbe radiatiile, aceasta reprezinta prima tinta pentru carcinogeneza.
Evidentele care pledeaza pentru asocierea intre cancerele cutanate si radiatiile UV sunt:
-cancerele cutanate apar in mod deosebit pe regiunile expuse la lumina solara:cap, gat, brate, maini si buze la femei, torace la barbati;
-cancerele de piele sunt relativ rare la rasa neagra la care pigmentul cutanat protejeaza pielea de radiatiile UV;
-incidenta cancerelor cutanate si nivelul de expunere la radiatiile solare sunt intr-o corelatie directa;
-cancerele cutanate pot fi induse in laborator pe animale de experienta prin expunerea repetata la radiatii UV.
Cele mai frecvente tipuri de cancere cutanate sunt carcinoamele bazo-celulare care sunt invazive local dar care nu metasteaza.Carcinoamele spinocelulare sunt mai agresive si determina metastaze.
*Corpii straini-fibrele de azbest sau de sticla inhalate in cursul diverselor procese tehnologice, favorizeaza aparitia cancerelor pulmonare, mezoteliale, intestinale, fiind mai expusi muncitorii din industria navala unde se utilizeaza astfel de materiale.Fibrele de azbest au efect citotoxic, genotoxic, induc lezarea AND-ului.

2.AGENTII CHIMICI
*Tutunul
Reprezinta principalul factor incriminat in etiologia cancerului.Principalele cancere produse de fumat sunt cancerele bronho-pulmonare, cavitatii bucale, esofag, pancreas, vezica urinara, col uterin.
In fumul de tigara pe langa nicotina, oxid de carbon, s-au identificat nitroz-amine, hidrocarburi aromate policiclice a caror efect cancerigen a fost demonstrat experimental.Riscul cancerigen al tabagismului este direct proportional cu numarul de tigari fumate.
Un fumator de 40 tigari pe zi are “sanse” sa traiasca cu 8 ani mai putin decat un ne-fumator.Inhalarea pasiva a fumului de tigara este la fel de nociva ca si fumatul activ.
*Alcoolul
Intervine in 3% din cancerele umane.Consumul de alcool este in relatie cauzala cu cancerele cavitatii orale, faringelui, laringelui, esofagului si ficatului.
Alcoolul actioneaza sinergic in asociere cu fumatul in determinarea unora dintre cancerele mentionate.Alcoolul pur nu este carcinogen prin el insusi la animale si pare sa-si exercite efectele carcinogene secundar leziunilor tisulare (cum ar fi ciroza hepatica) sau prin facilitatea asimilarii carcinogenilor prin expunerea tisulara (in cancerele cavitatii bucale si al esofagului).
Exista o relatie directa doza-efect in cazul cancerului de esofag, riscul fiind de 25 ori mai mare pentru marii consumatori de alcool.
Unele studii au raportat o crestere a riscului de cancer mamar de 1-1,5 ori in cazul consumului crescut de alcool.Cancerul de rect a fost asociat inconstant consumului de alcool si in particular celui de bere.Nu pare sa existe nicio relatie cu cancerele de stomac, colon, pancreas sau pulmon.
*Alimentatia
Este implicata in etiologia a aprox. 35% din cancere.Exista numeroase studii care evidentiaza ca dieta este un factor implicat in etiologia unor cancere precum cele de colon, stomac, pancreas, san, ovar, corp uterin, prostata.
In favoarea acestor afirmatii exista date epidemiologice care evidentiaza incidenta diferitelor tipuri de neoplazii, in diferite regiuni ale lumii.De exemplu, cancerul de stomac este mai frecvent in Japonia, America de Sud, tari Est-Europene, iar cancerele de colon, pancreas, san, ovar, endometru si prostata sunt mai frecvente in SUA, tarile Vest-Europene, Australia, Noua Zeelanda.
Au fost formulate mai multe ipoteze cu privire la factorii alimentari pentru a explica aceste variatii ale incidentei intre diferitele tari.
Consumul de peste afumat si de carne conservata prin fum a fost incriminat in producerea cancerului de stomac.Datele epidemiologice indica faptul ca consumul crescut de grasimi, proteine, sare si o dieta saraca in fibre vegetale se asociaza cu un risc crescut pentru cancerul de colon.Incidenta cancerului mamar este crescuta in tarile unde exista consum crescut de grasimi saturate (SUA, Scandinavia).
Majoritatea cancerigenilor alimentari se formeaza in procesul de preparare a hranei, in special prin prajire.Pot sa apara substante cu potential cancerigen (producerea de hidrocarburi policiclice aromate sau gudroane are loc la frigerea sau afumarea carnii).O serie de substante adaugate alimentelor pentru a le conserva sau pentru a le conferi culoare, gust, dulceata sau o anumita consistenta pot determina efecte potential mutagene.
Factorii din dieta pot juca un rol protector.Astfel un consum crescut de legume si fructe a fost asociat constant cu un risc scazut pentru cancerul de colon.Vitaminele, de asemenea joaca un rol protector prin actiunea antioxidanta (vitamina A, acid retinoic, beta-carotenul), blocarea transformarii nitritilor in nitroz-amine (vitamina C si E).Substantele antioxidante de tipul indolului continut in varza, sau a beta-carotenului din morcovi, neutralizeaza radicalii liberi oxigenati si blocheaza unul din principalele mecanisme ale oncogenezei.
*Produsii industriali
Aminele aromatice-benzidina determina cancere ale vezicii urinare.
Pulberile de nichel si crom determina leziuni degenerative ale mucoasei cailor respiratorii.Azbestul determina cancere mezoteliale.Uleiurile minerale pot determina cancere cutante la mecanicii si sudorii care lucreaza cu aceste substante.Praful de rumegus este incriminat in aparitia cancerului de rinofaringe.Cr, Ni, fumul de tutun, hidrocarburile policiclice sunt raspunzatoare de aparitia cancerului pulmonar.
*Substantele chimice diverse
Citostaticele si imunosupresivele prin scaderea rezistentei organismului favorizeaza aparitia tumorilor maligne-neoplazii ale tesutului hematopoetic.Bolnavii cu transplante renale care urmeaza tratament imunosupresiv au o incidenta mai crescuta a limfoamelor maligne.Amfetaminele pot produce limfoame maligne.
Preparatele hormonale, in special compusii de estrogeni pot cauza cancer mamar, de endometru, vagin.
Efectul cancerigen al dietilstilbestrolului se poate manifesta si la a doua generatie: fetitele a caror mame au urmat tratament estrogenic inainte sau in timpul sarcinii, au prezentat frecvent cancere de vagin sau col uterin, la o varsta cu totul neobisnuita pentru aceste localizari.

3.AGENTII BIOLOGICI
*Virusurile ADN (oncodnavirusuri)
-Cel mai important virus analizat este virusul hepatitei B, principalul factor cancerigen pentru ficat.In 75-90% din cazurile de cancer hepatic este recunoscuta etiologia virala.Infectia cu virusul hepatitei B creste de 100 de ori riscul cancerului hepatic.
-HPV- Papilomavirusurile umane de tip A au rol in producerea tumorilor benigne si maligne localizate in regiunea anogenitala.HPV sunt impartite in virusuri cu risc scazut HPV 6, 11 si cu risc crescut 16, 18, 31, 35, 39, 41, 45. 85-90% din cancerele de col uterin contin HPV cu risc crescut.In circa 25% din cancerele peniene, vulvare si perianale este prezenta infectia cu HPV in special HPV 16.
-Virusul Epstein-Barr este implicat in geneza limfomului Burkitt si a cancerului de rinofaringe in anumite zone: sudul Chinei, Africa Centrala, in care cele doua tumori sunt endemice.
*Virusurile ARN (retrovirusuri)
Se impart in 3 tipuri, respectiv B, C, D.Cele mai studiate sunt retrovirusurile de tip D sau limfotropice umane-UTLV.Din aceasta categorie fac parte:
-HTLV I virusul leucemiei umane cu celule T tip I, izolat de la bolnavii cu leucemii sau limfoame cu celule T, al adultului, forma acuta fiind caracterizata prin infiltrarea agresiva a mai multor organe, care invadeaza ganglionii limfatici, ficatul, splina, tegumentul, plamanul;
-HTLV II –virusul leucemiei umane cu celule T tip II, a fost identificat la pacientii avand leucemie cu celule paroase (aceasta infectie virala este endemica la pigmeii din Africa, triburile de indieni din America de Nord, Panama);
-HTLV III sau HIV, agentul etiologic al Sindromului Imunodeficientei Castigate-SIDA.La pacientii infectati cu HIV se intalnesc frecvent neoplasme cum ar fi: sarcomul Kaposi, limfomul Hodgkin si non-Hodgkin datorita asocierii frecvente cu virusuri ADN.Caracteristica acestor virusuri este infectarea limfocitelor TH.
*Virusul Hepatitei C este un factor etiologic dovedit al cancerului hepatocelular.VHC face parte din familia Flavovirusurilor si este transmis prin produse de sange contaminat, perinatal, pe cale sexuala.In 75-85% din cazuri, infectia cu VHC este cronica.Dintre pacientii cu ciroza, annual aproximativ 1-4% dezvolta cancer hepatic.Intervalul de timp intre infectia cu VHC si aparitia cancerului hepatic este estimat la 20-30 ani.
*Parazitii-Schistosoma haematobium este singurul parazit corelat cu producerea cancerului de vezica urinara.

=FACTORII ENDOGENI

1.TERENUL GENETIC- intervine in etiologia cancerelor umane in aprox. 5-10% din cazuri. Singurele forme cu adevarat ereditare sunt retinoblastomul si nefroblastomul Wilms pentru care s-a putut preciza localizarea cromozomiala a genelor a caror mutatie duce la aparitia cancerului.
Polipoza recto-colica, sindromul de nev displazic, sindromul adenomatozei endocrine multiple, neurofibromatoza, neuroblastomul, fac parte din aceeasi categorie de forme ereditare la care riscul de malignizare sau transmitere ereditara este mare, chiar daca leziunile cromozomiale nu au fost inca definite.
In cauzalitatea cancerelor pot fi implicate o serie de trasaturi genetice.Pentru unele cancere exista dovezi concludente ale participarii factorului familial, in timp ce altele survin la indivizi care prezinta unele defecte genetice care ii fac mai susceptibili la agentii carcinogeni.
Pana in prezent sunt cunoscute peste 50 de forme de cancere ereditare.
Cancerul de san a fost considerat vreme indelungata ca fiind un cancer ereditar, insa doar pana in 10% din cazuri sunt ereditare.
In prezent s-a identificat in cancerul mamar si ovarian implicarea genelor supresoare BRCA 1, localizata pe cromozomul 17 si BRCA 2 localizata pe cromozomul 13.Mutatiile genei BRCA 1 se asociaza cu un risc crescut pentru aparitia cancerului mamar, ovarian si de prostata.La purtatorii BRCA 1 riscul de aparitie a cancerului mamar este de 20% pana la varsta de 40 ani si de 56-85% pentru aparitia cancerului pana la varsta de 88 ani.
2.SINDROMUL LI FRAUMENI - prezinta transmitere autosomal dominanta a cel putin 6 tumori.Consta in asocierea unor cancere de san in premenopauza, tumori cerebrale, sarcoame de parti moi la copil, osteosarcom, leucemii, carcinom adreno-cortical, ce afecteaza membrii diferiti ai unei familii.Mutatii ale genei p53 caracterizeaza acest sindrom.
3.FACTORII ENDOCRINI
Anumite tumori se asociaza cu unele aspecte endocrine, aici incadrandu-se cancerele glandei mamare, de ovar, de endometru, iar la barbati cancerele de prostata si testicul si cancerele tiroidiene pentru ambele sexe.
Debutul precoce al menarhei, instalarea tardiva a menopauzei sunt factori de risc pentru cancerul mamar, numeroase studii au demonstrat substratul hormonal printr-un exces de estrogeni si prolactina si un deficit progesteronic.
Numeroase studii epidemiologice mentioneaza o crestere a riscului de cancer mamar la anumite subgrupe de femei care au utilizat contraceptive orale timp de mai multi ani, inainte varstei de 25 ani, inaintea primei sarcini sau dupa 45 ani.
Cauzele cancerului mamar sunt inepuizabile. Sunt sute, mii de femei care mor de indiferenta, de ignoranta si abia apoi de cancer. M-am invatat sa merg anual la controalele de rutina, macar, ca sa stiu mereu cum stau cu sanatatea. Fac asta de ani buni si am bucur ca am reusit sa mai “molipsesc”si pe cateva din prietenele mele sa faca la fel. De un an incoace am descoperit o noua clinica si i-am ramas fidela inca de la prima consultatie! Va recomand sa faceti macar controalele de rutina, nu zic mai mult, pt bine dvs. si al dragilor vostrii. Sa auzim numai de bine!
Fiecare femeie careia ii pasa de sanatatea glandelor mamare, care alaturi de aparatul urogenital sunt zonele cele mai sensibile si mai predispuse la diferite afectiuni severe, isi poate face singura un control lunar apeland la cateva tehnici simple de palpare a sanilor si ganglionilor limfatici axilari:

http://www.seximus.ro/articole/autoexaminare_sani.php

Evident, in cazul in care se suspecteaza ceva in neregula se impun investigatii de specialitate, ecografie sau mamografie in functie de ceea ce stabileste medicul specialist.
URL de referinţă