Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Durerile abdominale
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Durerea abdominala survine in foarte variate conditii etiologice.Uneori starea de urgenta este determinata numai de intensitatea suferintei cauzate bolnavului, alteori insa, durerea abdominala este expresia unei boli care ii pune viata in pericol.
La primul contact cu bolnavul care are dureri abdominale, medicul trebuie sa observe si sa examineze rapid pacientul, in timp ce ii ia o anamneza sumara, pentru a recunoaste in primul rand starile de maxima urgenta: socul, hemoragia, peritonita, ocluzia intestinala, tulburarile grave ale echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic.
Aspectul bolnavului (paloarea, cianoza, transpiratiile reci), tulburarile respiratorii (respiratie superficiala, polipnee), cardiovasculare (tahicardie, hipotensiune arteriala), tulburari nervoase (lipotimie, sincopa, agitatie, obnibilare, coma) si renale (oligoanurie) sunt simptome care izolate sau in diverse combinatii, reflecta gravitatea bolii.
Prezenta varsaturilor abundente, diareilor, hemoragiei digestive, adesea ofera, la prima vedere, explicatia acestor tulburari.
Tulburarile de tranzit intestinal (oprirea vanturilor si scaunelor) nu sunt intotdeauna relevate spontan de bolnavul coplesit de simptomul dominant-durerea.Anamneza trebuie sa insiste asupra lor pentru a exclude o ocluzie intestinala.

Fenomenele de iritatie peritoneala trebuie cautate de la inceput: hiperestezia cutanata, sensibilitatea la decompresiune, apararea musculara.
In aceste situatii, numai dupa ce s-a stabilit gravitatea bolii, s-au aplicat primele mijloace de tratament al tulburarilor majore si s-au luat masuri in vederea transportului bolnavului la spital, se trece la o examinare mai amanuntita pentru a stabili diagnosticul etiologic.

Diagnosticul etiologic se bazeaza pe analiza detaliata a durerii (intensitate, sediu de iradiere, caracter, conditii de aparitie) si a simptomelor care o insotesc (varsaturi, tulburari de tranzit, sughit, icter, tulburari respiratorii, nervoase, cardiovasculare, genitourinare), pe antecedentele bolnavului, pe examenul obiectiv (general si a deverselor aparate si sisteme) si mai ales, pe semnele locale abdominale.

Diagnosticul va fi orientat spre urmatoarele grupuri de afectiuni:
=Boli abdominale:
*ale organelor abdominale (obstructii, perforatii, inflamatii, torsiuni, rupturi);
*ale peritoneului (inflamatii, infectii);
*ale vaselor abdominale (tromboze, embolii, rupturi, torsiuni);
*ale peretelui abdominal (traumatisme, miozita, celulita, nevralgii).
=Boli extraabdominale:
*de vecinatate (pleurezie, infarct miocardic, pericardita, spondiloza cu radiculalgii);
*generale (acidoza diabetica, intoxicatia cu plumb, porfiria acuta intermitenta, uremia, boala Addison, tulburari electrolitice de diverse etiologii).
*neuropsihice (tabes dorsal, tumori, herpes zoster, isterie, epilepsie).

1.Analiza durerii este deosebit de importanta pentru diagnostic.
Sediul si iradierea durerii orienteaza diagnosticul spre suferinta unor organe abdominale sau extraabdominale (colica biliara, colica renala, apendicita acuta, pancreatita acuta).
Este deosebit de importanta stabilirea sediului initial al durerii, intrucat, in stadiile mai tardive, adesea durerile se generalizeaza prin interesarea peritoneului si prin tulburarile functionale ale intestinului.

Intensitatea durerii este de cele mai multe ori in concordanta cu gravitatea procesului patologic, dar nu trebuie uitat ca, in procesele abdominale grave, durerile pot fi de intensitate mica atunci cand procesul se instaleaza treptat si cand reactia organismului este deficitara (la batrani, socati, psihopati).
Caracterul durerii este colicativ in afectiunile intestinale (enterocolita, ileus). Durerea violenta, socanta, instalata brusc apare in perforatia organelor cavitare, torsiuni de organ, pancreatita acuta, infarct intestinomezenteric.
Durerea care se accentueaza progresiv si devine permanenta cand ajunge la paroxism se intalneste in colica biliara si renala.Caracterul pulsatil este evocator pentru anevrismele abdominale.
Durerile sunt continui in apendicita acuta, cu caracter de crampa in afectiuni vasculare, de arsura sau prurit dureros, in celulita peretelui abdominal.

Aparitia durerii poate fi legata de alimentatie (colica biliara, pancreatita acuta, enterocolita acuta, ischemia tranzitorie a vaselor mezenterice), de trepidatii (colica biliara si colica renala), ingerare de medicamente sau alcool (porfirie), substante toxice (intoxicatii), efort fizic (hernie hiatala, spondilopatii). Durerea poate apare in somn, in apendicita acuta, colecistita acuta, colica renala.

Simptomele asociate durerii:
=Varsaturile insotesc frecvent durerile abdominale.Continutul lor (bilioase, fecaloide, hemoragice) contribuie uneori la stabilirea diagnosticului.
=Sughitul poate avea semnificatia unei iritatii peritoneale.
=Oprirea tranzitului intestinal atrage atentia asupra ocluziei intestinale.Diareea este importanta in diagnosticul enteropatiilor acute.Continutul scaunului (sange, mucus, paraziti) are deasemenea un rol orientativ in diagnostic.
=Frisoanele si febra pot fi expresia unei infectii (angiocolecistita, peritonita, toxiinfectii alimentare, viroze); uneori, insa, reprezinta o manifestare a tumorilor abdominale, trombozei venei porte, a pancreatitei acute.
=Tulburarile menstruale (amenoree insotita uneori de lipotimii) care preced durerea sunt sugestive pentru diagnosticul unei sarcini extrauterine.
=Tulburarile nervoase (ataxie, abolirea reflexelor, tulburari de mictiune, tulburari senzoriale) care insotesc durerea, orienteaza diagnosticul spre o afectiune neurologica (tabes dorsal, tumori medulare).
=Tulburarile urinare (polakiurie, disurie) se asociaza durerii in colica renala.
=Tulburarile respiratorii (tuse, dispnee) prezente alaturi de durerea abdominala, atrag atentia asupra posibilitatii unei dureri iradiate de la nivelul toracelui (pleurezie, pneumonie).Unele boli abdominale pot da simptome respiratorii (pancreatita acuta, abcesul subfrenic).
=Fenomenele cardiace (dispneea, durerea precordiala sau retrosternala, tulburarile de ritm) pot fi semnificative pentru originea cardiaca a durerii, iradiate in abdomen.

2.Antecedentele bolnavului pot releva existenta unei boli cronice abdominale, diagnosticata sau nu anterior (ulcer, litiaza biliara, tumori, hernii, ciroza hepatica), a unei boli renale (litiaza), a diabetului zaharat, a bolii Addison, a luesului.
Deasemenea, pot fi puse in evidenta unele conditii etiologice (interventii chirurgicale pe abdomen, munca in mediu toxic, abuz de medicamente).
Este deosebit de important ca bolnavul sa fie intrebat daca a mai avut crize dureroase similare, in ce conditii au survenit si cu ce terapie s-au calmat.

3.La examenul obiectiv se va observa faciesul bolnavului (adesea semnificativ modificat in abdomenul acut), tegumentele (palide, cianotice, reci, umede sau uscate, icterice, eruptii cutanate), limba (saburala, prajita), atitudinea si comportamentul, febra.
La examenul aparatului respirator se va acorda atentie in special colectiilor pleurale.In pleureziile bazale, durerea poate iradia in abdomen, dar reactii pleurale se intalnesc in diferite afectiuni abdominale (colecistita, pancreatita acuta, abces subfrenic).

Tahicardia, hipotensiunea arteriala, starea de soc, pot fi manifestari ale unei afectiuni abdominale.
Boala abdominala poate contribui la decompensarea unui cord in prealabil lezat.Nu trebuie uitat ca durerea poate fi iradiata de la nivelul cordului (infarct miocardic, pericardita) sau poate fi datorita complicatiei unei boli cardiovasculare, embolie sau tromboza mezenterica, ischemie tranzitorie a vaselor mezenterice, hepatalgii in decompensari bruste.
Prezenta tulburarilor de ritm, a ritmului de galop, a stenozei mitrale cu fibrilatie atriala, a frecaturilor pericardice, a aterosclerozei in alte teritorii vasculare, a suflurilor arteriale, contribuie la corecta orientare a diagnosticului.

La nivelul abdomenului, examenul obiectiv, minutios si sistematic, trebuie sa vizeze: meteorismul (ileus), undele peristaltice vizibile, cu zgomote hidroaerice (ileus mecanic), abdomen linistit (ileus dinamic), punctele de maxima sensibilitate, herniile, formatiunile tumorale (bloc apendicular, hidrocolecist, tumori), sonoritate prehepatica (pneumoperitoneu), revarsate peritoneale (hemoragie interna, tromboza venei porte, peritonita, pancreatita acuta), semnele de iritatie peritoneala (hiperestezie cutanata, sensibilitate la decompresiune brusca, aparare musculara).
Sensibilitatea la lovirea regiunii lombare apare in colica renala.
Examenul sistemului nervos (mersul, reflexele pupilare si osteotendinoase, semnul Romberg, tulburarile trofice periferice) poate releva tabesul dorsal.

Conduita de urgenta in lipsa diagnosticului etiologic
Starea de soc, hemoragiile, varsaturile si diareile severe si prelungite, oprirea tranzitului intestinal si semnele de iritatie peritoneala impun internarea de urgenta, nu inainte de a se aplica primele masuri terapeutice la domiciliu si in timpul transportului (calmarea durerii, perfuzii de substante cristaloide sau dextran).
In cazul in care tulburarile amintite nu sunt prezente, se va combate durerea cu antispastice si antialgice (per os, supozitoare sau injectii, in functie de intensitatea acesteia) si se va tine bolnavul sub observatie, urmarindu-se la 1-2 ore , pulsul, Ta, respiratia, temperatura, tranzitul intestinal, semnele locale.Daca durerile nu cedeaza sau daca simptomatologia are tendinta de agravare, se va face internarea de urgenta.
Medicul nu va renunta la urmarirea bolnavului pana la cedarea completa a simptomatologiei.
In perioada de observatie nu se administreaza morfina sau alte analgezice puternice, pentru a nu masca evolutia clinica si nu se face purgatie.

Examinari de urgenta
Examinarile trebuie sa vizeze in primul rand perturbarile umorale legate de starile care pun in pericol imediat viata bolnavului (socul, hemoragia, tulburarile echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic).
In prezenta acestor conditii se efectueaza: ionograma, azotemia, rezerva alcalina, hematocritul, glicemia, se colecteaza urina.
=Numararea leucocitelor este utila in cazul in care se presupune un proces inflamator (apendicita, colecistita, abces subfrenic).
Urmarirea dinamica a leucocitelor are importanta in aprecierea evolutiei bolii.Leucocitoza poate fi prezenta si in infarctul intestinomezenteric, apendicita acuta, porfiria acuta intermitenta, stari de acidoza.
=Examenul urinii:Hematuria orienteaza diagnosticul spre o colica renala.Prezenta zaharului si a acetonei atrage atentia asupra originii diabetice a durerii abdominale (acidoza diabetica).
=Examenul scaunului depisteaza prezenta sangelui (hemoragie digestiva superioara, infarct intestinomezenteric, invaginatie).
=Glicemia crescuta poate fi expresia starii de soc, a diabetului zaharat sau a pancreatitei acute.
=Azotemia crescuta poate fi consecinta nefropatiei functionale din soc sau din deshidratarile masive, alteori este datorita unei nefropatii organice, acute sau cronice, care prin tulburarile electrolitice pe care le antreneaza, constituie substratul fiziopatologic al durerii abdominale.
=Amilazele sanguine si urinare sunt crescute in pancreatita acuta.
=Alterarea probelor functionale hepatice, hiperbilirubinemia, fosfataza alcalina crescuta, se intalnesc in bolile hepatobiliare.
=Examenul radiologic are o deosebita importanta in depistarea imaginilor hidroaerice care caracterizeaza ileusul mecanic sau in evidentierea pneumoperitoneului din perforatia ulcerului.Radiografia abdominala mai poate depista calculii radioopaci (renali sau biliari).
Radioscopia toracica orienteaza diagnosticul in cazul unor afectiuni pleuropulmonare cu dureri iradiate in abdomen.
=Electrocardiograma contribuie la elucidarea problemelor de diagnostic diferential al durerii abdominale cu infarctul miocardic.Deasemenea permite evidentierea consecintelor cardiace ale perturbarilor generate de afectiunile abdominale si aprecierea starii inimii in vederea interventiilor chirurgicale pe abdomen.
=Recoltarea materialului pentru culturi microbiene (hemocultura, coprocultura) are o deosebita importanta in procesele infectioase (angiocolite, toxiinfectii alimentare, abces subfrenic, peritonite).

Precizarea diagnosticului si stabilirea conduitei terapeutice in durerile abdominale presupune adesea colaborarea internistului cu alti specialisti (mai des cu chirurgul, dar si cu ginecologul, urologul sau neurologul).
buna ziua va rog ajutati`ma si pe mine nu mai pot de vro 4 ani ma doare (mai mult ca o jena) in partea stanga(fosa iliaca stanga) de vro cateva luni sa accentuat durerea e o durere puternica nu cedeaza durerea la nimik ...ma doare cu tot cu picior si e o durere colicativa si nu stiu ce sa mai fac ...va rog ajutatima ca nu stiu ce sa mai ma fac sad(
Sa mergi la doctor, a fost dintre optiunile tale pana acum? Trebuie sa te vada un gastro-enterolog. Poate fi o hernie, o diverticulita. E nevoie de analize si investigatii paraclinice, ecografie, probabil si o colonoscopie. Nu mai amana deci, luand tot felul de medicamente calmante in speranta ca durerea va trece.
Sanatate!
URL de referinţă