Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Boala Alzheimer
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Boala Alzheimer reprezinta cea mai frecventa cauza de dementa a varstei a treia si cea mai importanta din grupul bolilor degenerative a Sistemului Nervos Central. Pentru multi pacienti, tulburarile de memorie devin suparatoare pe masura ce imbatranesc. Aproximativ 40 % dintre persoanele de peste 65 de ani prezinta alterari de memorie, asociate inaintarii in varsta ceea ce reprezinta de exemplu, in SUA, circa 16 milioane de oameni dintre care 1 % evolueaza anual catre dementa. Este important sa privim cu seriozitate orice simptomatologie. De asemenea, este utila obtinerea unui scor standardizat al abilitatii cognitive prin utilizarea unor scale de inregistrare, cum ar fi examinarea statusului minimental care consta in 30 de teme ce evalueaza memoria, orientarea, atentia, calculul, limbajul si abilitatile vizuale.
In cazul unui debut precoce, inainte de varsta de 65 de ani - ca in cazul princeps al lui Alzheimer - se foloseste termenul de "dementa presenila", cazurile aparute tardiv, la persoane in varsta de peste 70 de ani, corespund notiunii mai vechi de "dementa senila".
Manifestarea cea mai caracteristica a bolii este dementa cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn ingrijorator al bolii Alzheimer.
Cum progresia se realizeaza mult mai repede in momentul in care pacientul nu beneficiaza de ajutor specializat inca din stadiul incipient, se poate ajunge de la o banala pierdere de memorie pana la incapacitatea de a intelege si de a pronunta cuvinte, de a rationa, de a socializa sau de a te ingriji singur. Totusi, diagnosticul trebuie pus de mai multi medici in masura sa investigheze aceasta boala, intrucat simptomele pot fi asemanatoare multor alte afectiuni.

Care sunt regulile de mentinere a sanatatii creierului?
* Reducerea stresului.
Stresul cronic poate contribui la aparitia depresiei si a tulburarilor anxioase care interfera, adeseori, cu procesele normale ale memoriei, mai ales la persoanele varstnice.

* Activitatea fizica.
Exercitiile fizice pot sa creasca fluxul cerebral, care la randul sau, duce la stimularea celulelor nervoase.

* Alimentatia.
Persoanele care au un exces ponderal prezinta un risc crescut de aparitie a unor boli precum diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala. Aceste boli asociate obezitatii, produc afectiuni cardiovasculare, care au ca urmare alterarea memoriei si dementa. Studiile arata ca regimurile alimentare sarace in grasimi reduc riscul de instalare a bolii Alzheimer. Exista, insa, si grasimi benefice pentru sanatatea creierului (dieta bogata in ulei de masline cu efect protector fata de declinul cognitiv asociat inaintarii in varsta). Vitamina C si A, avand un efect antioxidant, pot de asemenea proteja creierul. A fost dovedita capacitatea antioxidanta relativ mare a unor fructe si legume: afine, capsuni, rosii, broccoli.

* Activitatea mentala.
Riscul de a face boala Alzheimer este mai redus in randul persoanelor active din punct de vedere intelectual. Persoanele care obisnuiesc sa citeasca si desfasoara activitati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de invatare isi mentin mai bine functia mneyica si un timp mai indelungat.

Persoanele care au suferit un traumatism cranio-celebral cu pierderea starii de constienta timp de minim o ora, sunt expuse unui risc dublu de a face la un moment dat boala Alzheimer.

Fumatul este un alt factor de risc pentru tulburarile de memorie ce apar odata cu inaintarea in varsta. Fumatorii sunt expusi unui risc dublu de a face boala Alzheimer.

Studii efectuate pe bautorii moderati de vin au indicat la acestia un risc mai scazut de aparitie a bolii Alzheimer, comparativ cu marii bautori si cu abstinentii.

S-a constatat ca mentinerea contactelor interumane si implicarea in activitati utile permit anticiparea unei batraneti frumoase.

Simptomele
1. Pierderea temporara sau permanenta a memoriei. Atentie, insa, pentru ca tuturor ni se intampla sa uitam anumite detalii din cauza oboselii, a varstei sau a grijilor de peste zi. In cadrul acestei afectiuni avem de-a face cu uitarea unor notiuni simple, familiare, cum ar fi numele membrilor familiei, drumul spre casa, numele unor obiecte uzuale, o anumita situatie, a unei persoane etc. Acest proces este descris de catre medici ca agnozie.

2. Incapacitatea de a pronunta sau de a intelege anumite cuvinte – afazia.

3. Pierderea capacitatilor de a controla una sau mai multe activitatiapraxia.

Este important de stiut ca evolutia bolii difera de la persoana la persoana, de multe ori simptomele usoare persistand mai mult timp.
Exista trei faze de evolutie a bolii, fiecare cu caracteristicile ei :
- faza initiala (2-4 ani) – pierderea temporara a memoriei, confuzie, tulburari de judecata , de vorbire sau de dispozitie etc.
- in cadrul fazei intermediare (2-10 ani) simptomele se agraveaza: bolnavul incepe sa nu mai recunoasca persoane sau obiecte familiare, uita experiente recente, paranoia, tulburari de gandire si logica. Inca din faza intermediara bolnavii au nevoie de ajutor specializat sau de ajutorul celor dragi.
- lucrurile devin, insa, tot mai dramatice in cadrul fazei tardive ( ce poate aparea atat dupa faza intermediara, dar si mult mai repede, daca boala nu este diagnosticata si tratata la timp) atunci cand, pe langa faptul ca bolnavii pierd controlul asupra vietii lor (nu mai pot mesteca, merge, manca, comunica) apar si alte afectiuni grave. Moartea survine de cele mai multe ori ca urmare a acestor complicatii.

Diagnostic
Pentru ca diagnosticul de boala Alzheimer sa fie corect pus, mai multi doctori trebuie sa examineze pacientul, intrucat la momentul actual nu exista un test special, destinat diagnosticarii bolii Alzheimer. Doctorul neurolog, psihiatrul, geriatrul si medicul internist, toti trebuie sa vada respectivul caz pentru a investiga cu atentie simptomele si manifestarile acestuia. Singura metoda cunoscuta si aplicata mai ales in stadiile incipiente, este de a elimina suspiciunile referitoare la alte boli cu simptome asemanatoare: Parkinson, tipuri de dementa, depresie, disfunctionalitati hormonale etc.

Tratament
Nu exista tratament care sa vindece complet boala Alzheimer, insa masurile ce se iau din aceste punct de vedere pot imbunatati considerabil conditia de viata si sansa de supravietuire. Rudele decid daca tratamentul va avea loc la spital, sau acasa. Multi afirma ca, in cazul in care boala nu este foarte avansata si exista cineva ce se poate ocupa de bolnav, mult mai eficare este tratarea ambulatorie.
In faza incipienta si intermediara se administreaza inhibatori de colinesteraza, memantin, doua substante ce amelioreaza usor simptomele, dar ce nu opresc progresul bolii. Pe langa acestea, bineinteles, sunt tratate colateral diverse afectiuni asociate: depresie, insomnie, probleme de auz, de vedere, artrita etc.
Tot pentru ameliorarea afectiunilor ce agraveaza simptomele bolii Parkinson, se folosesc si unele tratamente alternative sau naturiste cum ar fi: cura de ginko biloba, terapia cu lumina, exercitii fizice usoare sau aromoterapia.
URL de referinţă