Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Cardiologia regenerativa
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
O noua ramura a medicinii se dezvolta in ritm accelerat, medicina regenerativa. Daca pana acum stiam cu totii ca ficatul este singurul organ capabil de regenerare in mod natural, iata ca lui i se adauga, dupa descoperiri recente, chiar inima!
Sa trecem in revista cele mai recente descoperiri legate de regenerarea cardiaca.

1. Beta4–timosina. Folosind anumite produse medicamentoase si factori de mediu favorizanti, inima are capacitatea de a genera noi celule. Descoperirea unui nou medicament, care poate ajuta inima sa se regenereze singura in zonele afectate de boli specifice a fost catalogata de British Heart Foundation ca fiind "Sfantul Graal al cercetarilor in domeniul inimii".
Un studiu efectuat de cercetatori de la Universitatea College din Londra a evidentiat existenta unui grup de celule care au capacitatea de a se transforma in diferite tipuri de tesut cardiac intr-un embrion. In cadrul studiului s-a constatat ca prin administrarea, unui medicament denumit beta4-timosina, inima devine capabila sa se "repare" singura. Aceasta descoperire este esentiala pentru restabilirea functiei cardiace a celor care au suferit un infarct, de exemplu. Studiul respectiv s-a realizat pe soareci si perspectivele deschise sunt deosebit de incurajatoare chiar daca se estimeaza ca un medicament eficient ar putea sa apara pe piata in cca. 10 ani. Beta4–timosina amelioreaza considerabil functia contractila a cordului schimband considerabil in bine calitatea vietii celor suferinzi de afectiuni coronariene, insuficienta cardiaca sau care raman cu sechele post infarct. Beta4–timosina "trezeste" celulele progenitoare derivate din epicard, inactive la adulti, dupa cum se stie. Celulele epicardiale care imbraca muschiul inimii, odata activate migreaza in interiorul cordului si contribuie la generarea unor noi muschi cardiaci. Studiul respectiv a permis sa se observe o imbunatatire cu 25% a fractiei de ejectie in capacitatea inimii de a pompa sangele. Acest lucru a condus la reducerea cicatricilor tesutului cardiac si ingrosarea peretilor inimii. Singura problema este ca nu se pot transpune rezultatele acestui studiu efectuat pe animale in aceeasi proportie si la oameni dar cu siguranta ca orice imbunatatire are un efect imediat asupra calitatii vietii celor suferinzi de astfel de afectiuni degenerative ale inimii.

2. Despe Telocite cu siguranta ca s-a mai discutat. Cercetatorii de la Institutul Victor Babes din Bucuresti sunt autorii acestei descoperiri de senzatie. Celulele ar putea contribui la repararea pulmonara, refacerea muschilor scheletici si lucrul cel mai important la regenerarea cardiaca de dupa infarctul miocardic. Telocitele, celule ce sunt prezente in aproape toate organele corpului, coordoneaza prin intermediul unor prelungiri filamentoase extrem de lungi alte tipuri de celule, prin mecanisme similare sinapselor neuronale. Eforturile cercetatorilor romani de la Victor Babes se concentreaza in special asupra regenerarii cardiace de dupa infarctul miocardic.

3. Inimi crescute in laborator. Cheia acestei solutii uimitoare o reprezinta utilizarea celulelor stem, desigur, iar organele nou create pot incepe sa functioneze in numai cateva saptamani din momentul in care au fost concepute. Tehnica consta in eliminarea celulelor musculare din organele donatoare astfel incat sa ramana doar tesutul conjunctiv al inimii. In faza imediat urmatoare, se injecteaza celule stem, care se multiplica si cresc in jurul acestei structuri, transformandu-se in celule sanatoase care vor constitui muschiul cardiac.

4. Inima artificiala. In anul 2001, pacientiilor li s-au oferit sperante noi de viata odata cu efectuarea primului transplant cu o inima artificiala de catre chirurgi ai Spitalului Evreiesc din Louisville, Kentucky. AbioCor a fost prima inima artificiala implantabila. Se estimeaza ca aceasta inventie va dubla speranta de viata a pacientilor care sufera de boli cardiovasculare grave. Problema inimilor artificiale ramane a ceea a inabilitatii ei de a functiona conform nevoilor organismului. Inima artificiala nu reuseste inca sa functioneze mai lent atunci cand o persoana este mai relaxata si intr-un ritm mai accelerat atunci cand persoana respectiva depune un efort mai mare. Profesorul Alain Carpentier a creat o noua inima artificiala avand capacitati adaptive, o durata de viata estimata la 9 ani si o autonomie de pana la sase ore pana la o noua reincarcare.

Sursa principala de informatii: MedLive.ro
URL de referinţă