Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: PNEUMONIA
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Ce este pneumonia?
Pneumonia sau “aprinderea de plamini” este o infectie a parenchimului (tesutului) pulmonar. Aceasta poate fi data de bacterii, virusi, fungi, paraziti sau alte microorganisme, contractate prin aspirare de la nivelul cavitatii bucale, prin inhalare de aerosoli infectiosi sau prin singe de la un focar extrapulmonar.

Pneumonia are mai multe forme:
1. Pneumonie bacteriana
2. Pneumonie virala
3. Pneumonie atipica

Care sint manifestarile pneumoniei?
Simptome respiratorii
- Tusea neproductiva sau cu sputa mucoida sau hemoptoica este caracteristica in pneumonii atipice cu chlamidii, micoplasma; legionela.
- Expectoratia cu sputa ruginie este caracteristica pentru pneumonia pneumococica, galben-verzuie in pneumonia cu stafilococi, cea provocata de anaerobi.
- Junghiul toracic se accentueaza cu respiratia sau tusea, sediul durerii variaza in raport cu localizarea pneumoniei (durere in umar in pneumonie apicala, durere abdominala in pneumonia lobului inferior).
- Dispneea (respiratie dificila) sau tahipnea (respiratie accelerata si superficiala) se coreleaza cu extinderea condensarii pneumonice.
Simptome generale : frison, febra, astenie, lipsa poftei de mincare, durere de cap, dureri articulare, musculare, transpiratii, varsaturi, uneori stare confuza.
In pneumoniile lobare este caracteristic sindromul de condensare pulmonara (reducerea ampliantei respiratorii, vibratii vocale accentuate, respiratie suflanta sau suflu tubar, raluri crepitante, posibil raluri subcrepitante).
In ultima perioada, insa, sindromul pneumonic „atipic” a devenit din ce in ce mai frecvent. Acesta se caracterizeaza printr-un debut mai gradat, tuse seaca si simptome extrapulmonare: dureri de cap, de muschi, de git, oboseala, greata, varsaturi si diaree.
Diversii agenti infectiosi responsabili pentru aparitia pneumoniei dau tablouri clinice diferite, dind uneori indicatii asupra etiologiei (cauzei) bolii. Alteori, insa, manifestarile sint nespecifice, ingreunind stabilirea diagnosticului si a tratamentului adecvat.

Diagnostic
Pneumonia se diagnosticheaza de obicei prin anamneza (discutia cu pacientul), examen fizic si radiografie pulmonara. Necesitatea unor alte teste depinde de severitatea simptomelor, virsta si starea de sanatate generala. De obicei, cu cat suferinta este mai severa, cu atit mai multe teste sunt necesare. Acest lucru este valabil in special in cazul copiilor si batrinilor. La nevoie, se recurge si la examenul sputei sau la o serie de proceduri invazive (aspiratie transtraheala, punctia pulmonara transtoracica, bronhoscopia, biopsia pulmonara).

Tratament
* Antibioticul este elementul central al tratamentului unei pneumonii. El trebuie administrat doar la indicatia medicului specialist, in functie de tipul de pneumonie. Este incorect sa ne administram singuri un antibiotic, intrucit poate fi nepotrivit, ceea ce scade sansele de vindecare. In acelasi timp, excesul de antibiotice pentru orice boala febrila (chiar daca este un simplu guturai) duce in final la selectia unor microbi rezistenti, astfel incit in momentul in care apare pneumonia, antibioticele utile sint foarte putine si de regula mult mai toxice si mai scumpe.
* Antivirale, antifungice sau antiparazitare, in functie de agentul patogen implicat.
* Pacientii necesita o hidratare corecta, prin ingestia a minimum 2 litri de lichide in 24 de ore, si chiar 3-4 litri pentru cei care fac febra ridicata.
* Sint indicate si medicamente impotriva febrei (doar daca depaseste 38 grade C) si contra durerii, precum si calmante pentru git si picaturi de nas atunci cind exista manifestari la acest nivel.
* Repausul acasa sau chiar la pat si mentinerea intr-un mediu bine incalzit completeaza ingrijirea acestor pacienti.
* In marea majoritate a cazurilor, tratamentul corect aplicat conduce la vindecarea bolii in cateva zile pina la doua saptamini (moment in care se opreste antibioticul), dar refacerea completa a organismului se produce mai lent, fiind uneori necesara o perioada de convalescenta de chiar citeva luni.
*Cazurile foarte grave,provenite ma ales din categoriile de risc crescut – copii si batrini – necesita spitalizare. Rareori, mai frecvent la virstnici, la cei cu boli debilitante/invalidante sau in formele cele mai severe de boala poate aparea insuficienta respiratorie si/sau cardiaca si chiar decesul.

Masuri de prevenire
O metoda profilactica eficienta este vaccinarea. Aceasta masura este disponibila la ora actuala doar pentru citiva microbi. Vaccinarea antigripala trebuie efectuata anual, la inceputul anotimpului rece, constatindu-se ca pneumonia adesea poate urma ca o consecinta a gripei. Vaccinarea antipneumococica, mai nou introdusa, trebuie efectuata la fiecare 5 ani si este indicata cu precadere celor cu boli cardiace sau respiratorii cronice. Alte masuri simple pe care le putem lua mai ales in anotimpul rece sint:
* evitarea expunerii la frig;
* imbracaminte potrivita conditiilor meteo (nici prea subtire, dar nici prea groasa);
* alimentatie corecta, cu mese regulate;
* respectarea unei perioade suficiente de somn;
* evitarea persoanelor cu infectii respiratorii (care tusesc si fac febra).
URL de referinţă