Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: Conditiile meteo si sanatatea
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Pagini: 1 2
Boli influentate de vreme


Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate fi de urmatoarele tipuri: optima, excitanta si acuta.

Vremea optima este considerata aceea care influenteaza favorabil, producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie diurna nu oscileaza cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea cu mai mult de 4 milibari.

Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai multe dintre elementele meteorologice deviaza de la valorile optime. Aceasta vreme are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la 90% umiditate relativa, oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea aerului pana la 9 m/sec.

Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari accentuate ale elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice depasesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice 8 milibari, iar viteza de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec.

Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:

* Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbarile bruste. Ei se acomodeaza usor cu orice fluctuatii.
* La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza direct asupra echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei reactioneaza cu irascibilitate, dureri de cap, indispozitii si tendinte depresive.
* Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore in avans, de pilda sub forma durerilor aparute intr-o cicatrice.
* Meteosensibililor li se activeaza boli deja existente, ca reumatismul sau dereglarile sistemului neurovegetativ.

Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influenteaza in mod negativ un mare numar de oameni.

Meteosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la variatiile atmosferice, in sensul amplificarii expresiei clinice a bolii ce poate evolua dupa o prima etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. Ea doar accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja.
Potrivit psihologilor, schimbarile meteo, diferentele bruste de temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot influenta energia care circula prin corpul nostru.
In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci cand afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in perioadele de tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi, se pot acutiza.

Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice sint foarte rapide, intregul organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua anumite suferinte latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive, creste tensiunea arteriala, palpitatiile si senzatia de greutate din piept, durerile reumatice si de articulatii - din pricina aerului umed si rece.

Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent.
Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o schimbare de fronturi atmosferice.

Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul celulelor si al tesuturilor, creand disconfort in functionarea organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii, senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la cresterea tensiunii.

Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa.

Se vorbeste din ce in ce mai mult de factorul meteorologic - vreme inchisa, ploaie, micsorarea intervalului intre zi si noapte. Acestea pot influenta tulburarile psihice. Exista multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuza o stare de oboseala acuta,astenie fizica si psihica, stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate ca se odihnesc corespunzator noaptea.

Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregateste pentru iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine din ce in ce mai putin vesel. Frigul reprezinta un stres si, din aceasta cauza, bolnavii de inima sint foarte afectati, in special in anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade, manifestarile cardiace cresc. Din cauza temperaturii scazute, se inregistreaza si multe crize de angina pectorala, astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea disfunctii sexuale, sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii.

Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate, deprimare si melancolie.

Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale si precipita dureri anginoase.
Aerul cald si umed este un adevarat cosmar pentru persoanele sensibile. Cand un asemenea front atmosferic se abate asupra noastra, foarte multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul trombozelor.

Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ. Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala, zilele cu vant persistent de primavara si vara activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina coincideau, la bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari conditionari meteo.

Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de sinucidere.

Climatul marin agraveaza nevrozele, iar climatul de mare altitudine determina un travaliu intens de adaptare cardiaca.

Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt, asupra noastra actioneaza , intr-o perioada scurta de timp, o multime de influente meteorologice. Temperatura, presiunea aerului, umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului se modifica si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari.

Studii privind impactul vremii asupra sanatatii

O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile de vreme: organismul sanatos se descurca bine cu variatiile climaterice si suporta fara probleme diferentele mari de temperatura.
O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi, iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea atmosferica.

Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea cu 10 grade, numarul infarturilor crestea cu 13 procente. Iar cand presiunea atmosferica se modifica cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, o data cu vremea se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea influenteaza starea de sanatate.
Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in urechea interna, influentand astfel tensiunea arteriala si coagularea sangelui.
Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar parea ca mai ales pe furtuna, ionii invizibili "rapaie" pe creierul nostru, afectand producerea serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul si digestia.

Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare - vremea, ca este frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in care vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant.
Am auzit ca atunci cind este zapada afara tensiunea arteriala este mai mare. Este adevarat ?
N-am auzit de asa ceva! Fara discutie insa ca iarna tensiunea creste, mai ales la persoanele mai in varsta. Dar asta nu cred ca se datoreaza zapezii ci stilului de viata adoptat in acest anotimp. Oamenii au tendinta sa manace mai gras, mai sarat si fac mult mai putina miscare. Chiar daca afara e frig putem face exercitii usoare in casa cu fereastra deschisa sau putem face o plimbare usoara de 1-2 Km. Putem consuma multe fructe cu Mg, K si vitamina C. O imbracaminte adecvata trebuie sa compenseze vasoconstrictia datorata frigului care si ea poate urca tensiunea. Zapada mareste tensiunea doar in cazul in care o primesti in fata, sub forma de bulgare, cand te astepti mai putin! big grin
Cred ca toata lumea se simte bine,nu mai vad sa se planga cineva.Eu am niste dureri de la coloana de nu mai pot,radiaza din spate in cosul pieptului si in umeri .Daca nu ma durea coloana ,sigur o puneam pe seama inimii.Am auzit atata despre angina pectorala,ca mi-e frica ca nu stiu sa o identific.Vreau sa va intreb ,daca cand mai simt dureri in piept este rau sa iau cate 1/2 pastila de nitropector,mi s-a dat odata in spital cand am spus ca ma doare in piept.cate o pastila pe zi .Uli ,tu cum te mai simti?
Georgiana, daca ti s-a dat nitropector si te-ai simtit bine inseamna ca poti sa iei. Nu prea ma pricep la vasodilatatoarele coronariene, intrucit n-am avut nevoie, ba mai mult , n-am nici voie, ca pot da niste contractii nedorite pe inima mea hipertrofiata, cu alte cuvinte mai mult rau decit bine mi-ar face. Am si eu dureri de la coloana, iradiaza in diverse directii si vesnic ma apuca spaima ca or fi de la inima, mai ales cind evolueaza pe traiectoriile unde realmente se poate manifesta angorul.
Nu mi-e prea bine, dar nici atit de rau ca vineri si duminica. Am fost nevoita s-o sun pe draga mea doftoroaie, neindraznind sa cresc fara avizul ei cantitatea de doctorie. Inima mergea in asa hal ca aveam senzatia ca pulseaza zeci de inimi chiar si sub tapiseria fotoliului sau patului. A fost un cosmar. Am crescut doza la diltiazem - conform indicatiei - , motorul s-a mai potolit oarecum, dar tensiunea a ajuns la 7/5 , nu mai stiam ce sa fac. Am tot mai des senzatia ca voi innebuni in scurt timp, lucrurile par a scapa total de sub control, iar cel mai tragic e ca nici nu prea exista solutii , din cauza bolii de fond. De ger nici nu mai pomenesc, iar n-am iesit de trei saptamini din casa. Gata, am tacut, inainte de a deveni cu desavirsire penibila !
Ce-o face Ana, a cam disparut de alaltaieri, sper ca e doar prinsa la birou cu treburi !
Uli,imi pare rau sa aud ca ti-a fost rau,ma tem sa nu-i fie si lui Ana pt.ca tot gasea macar seara putin timp sa ne spuna ceva undeva .Duc lipsa tachinarilor voastre.Nici cu S.H.nu stiu ce se intampla de este asa de cuminte.Sa stii ca nici eu nu am iesit din casa ca-mi este foarte frig,zilele astea au fost groaznice,am iesit sa iau niste fructe si deja ma ustura nasul.Ce as putea eu sa fac sa nu mai aud inima cand pun capul pe perna ,trebuie sa stau mai mult pe spate sau sa bag mana sub cap sa nu mai pice urechea direct pe perna.
Imi pare rau Uli sa aflu ca ai avut asemenea probleme. Nu imi dau seama de ce iei diltiazem, care are efect hipotensor. Poate nu am fost suficient de atent la ceea ce ne-ai spus legat de tratamentul tau complet pe langa antiaritmice si anticoagulantele de care ne-ai povestit.
Sper ca esti mai bine acum si ti-ai recapatat doza ta obisnuita de optimism si umor fara de care discutiile noastre de pe forum n-au niciun haz!happy
Sanatate multa iti doresc!
Iau diltiazem, deoarece dincolo de efectul hipotensor, este un bun antiaritmic de clasa IV, blocant al canalelor de calciu,recomandat in aritmiile supraventriculare (deci si FA) pentru ca incetineste ritmul ventricular, prin deprimarea conducerii atrio-ventriculare. Mai am si beta-blocantul, care asijderea scade tensiunea - si toate astea dupa ce eu chiar si fara medicamente nu depasesc un 12/7 sau maximum 13/8. Beta-blocantii+blocanti de calciu sint de prima linie in CMH - zice-se!
Adevarul e ca aritmiile in general,iar cele facute pe fond de cardiomiopatie hipertrofica in mod special, sint extrem de greu de tinut in friu, nu prea exista solutii. M-am obisnuit cu o stare de rau permanent, totul e sa se mentina in niste limite acceptabile, sa pot totusi functiona cumva, macar cit sa pot trimite niste sagetici optimiste (vai de optimismul meu !) spre stiu eu cine. tongue
Toate cunostintele mele sunt infuentate, in mod negativ, de vremea inchisa, rece si deprimanta de afara.
Am lipsit doar 2/3 zile din localitate, am fost intr-o zona a tarii foarte frumosa, plina de caldura si lumina, unde m-am incarcat pozitiv.
Doresc sa va transmit si voua aceasta stare de bine si caldura sufleteasca.
Multamim, multamim, sa vinaaaa stari peste stari de bine si ma bucur ca ti-a priit ! tonguebig grinHeart
Pagini: 1 2
URL de referinţă