Forum Medical - sfaturi medicale online

Versiunea integrală: La fiecare 4 secunde, o persoana este diagnosticata cu dementa Alzheimer
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
La fiecare 4 secunde, o persoana este diagnosticata cu dementa Alzheimer este realitatea socanta comunicata de Directorul Executiv Alzheimer Disease International - Marc Wortmann, in cadrul Conferintei de presa din deschiderea celei de-a III-a editii a Conferintei Nationale Alzheimer, care se desfasoara zilele acestea la Institutul National de Statistica din Bucuresti.

38 de milioane de oameni sufera in lume de dementa Alzheimer, numar care va creste pana la 115 milioane in 2050 - World Alzheimer Report 2012.

In Romania, Conf. Dr. Catalina Tudose a subliniat ca “boala Alzheimer reprezinta o provocare majora pentru starea nationala de sanatate si pentru durabilitatea sistemelor de securitate sociala si de asistenta medicala, iar situatia actuala a persoanelor cu dementa si a ingrijitorilor acestora este cel putin dramatica, context in care Societatea Romana Alzheimer, prin Conferinta Nationala Alzheimer, apeleaza la factorii de decizie politica sa dezvolte o strategie nationala de dementa in Romania.”

“Situatia persoanelor afectate de Alzheimer este relevanta pentru una din problemele majore ale sistemelor de sanatate europene. Cele mai mari probleme pe care afectiunile cronice precum Alzheimer le ridica, nu tin doar de problema accesului la medicamente sau la tratamente mai eficiente. Probleme majore sunt reprezentate de integrarea sociala a pacientilor si de diminuarea presiunilor sau constrangerilor care apasa asupra apropiatilor sau familiei. In activitatea mea in Parlamentul European, am ridicat in mai multe randuri problema necesitatii unei actiuni ferme in aceasta directie. Am cerut Comisiei Europene sa faca din combaterea maladiei Alzheimer o prioritate in domeniul sanatatii, iar statelor membre sa dezvolte planuri nationale prin care sa abordeze aceasta problema. Eforturi trebuie facute in continuare in multiple directii ”, a declarat Oana Antonescu, membru al Parlamentului European.

Urmand aceeasi linie, la Deschiderea Oficiala a Conferintei Nationale Alzheimer, Daciana Sarbu, a declarat:
“Maladia Alzheimer este o realitate insemnata a lumii in care traim iar impactul sau, nu doar social ci si economic, creste pe masura ce se accentueaza fenomenul imbatranirii populatiei. Ne dorim o coordonare a politicilor initiate la nivelul UE de catre Parlament si Comisie si la nivel national, astfel incat cei care sufera sa se bucure de tratamente si ingrijire cat mai bune, nu doar ei ci si familiile lor. La nivelul Parlamentului European exista o atentie sporita asupra acestui subiect, astfel ca aveti din partea noastra toata deschiderea si suportul necesar pentru ca informatiile si nu numai, sa ajunga cat mai repede in tara pentru ca deciziile pe care le luam noi, sa sprijine ceea ce faceti dumneavoastra aici si ca toate aceste lucruri sa-i ajute pe cei care sufera si familiile lor. Am convingerea ca acest eveniment, Conferinta Nationala Alzheimer, este un pas important si va aduce lumina asupra catorva puncte importante ale dezbaterii despre maladia Alzheimer si ne vor ajuta sa ne coordonam eforturile.”

Evidentiem ca dementa Alzheimer nu este o afectiune grava doar pentru pacienti, ci reprezinta o grea povara si pentru familii, pentru ingrijitori. Astfel, in fiecare familie in care exista un pacient (SCF publication 2007/5, Alzheimer Netherland) sunt implicate, in medie, 3,7 persoane in ingrijire, insemnand ca un numar de 19 milioane de europeni sunt afectati in mod direct de demente iar in Romania peste un milion de persoane. In acest cadru, recunoasterea dementei ca o prioritate a Romaniei in domeniul sanatatii si elaborarea unui plan si a unei strategii nationale coerente privind boala Alzheimer, sunt imperative.

sursa: AGERPRES
25 de pași simpli pentru a evita boala Alzheimer

Alzheimer induce frica în fiecare dintre noi. Gandul de a-ți pierde mințile pe măsură ce îmbătrânești este terifiant și situația este agravată de faptul că, până acum, se știa că sunt puține mijloacele prin care putem întârzia sau evita boala Alzheimer, cea mai răspândită formă a demenței.

Totuși, cercetările au identificat o mulțime de factori care pot crește sau scădea riscul de a contracta boala Alzheimer. Urmând sugestiile de mai jos se poate diminua șansele de a contracta boala:

1. Verificați glezna
Circulația săracă a sângelui în talpa piciorului este un semn că există tulburări în creier, chiar un accident cerebral. Teoria este că sănătatea vaselor sanguine este aceeași în tot corpul. Gradul de sclerozare a arterelor și fluxul sanguin la nivelul tălpilor poate sugera arteroscleroza vaselor de sânge cerebrale. Cereți doctorului un test pentru stabilirea indexului gleznă-brațe (ABI = ankle-brachial index), care necesită un aparat cu ultrasunete și o brățară pentru măsurat tensiunea, care compară tensiunea la nivelul gleznei cu cea la nivelul brațului. Pentru a rezolva orice dezechilibru al fluxului sanguin, doctorul poate sugera intensificarea exercițiilor fizice sau o schimbare a dietei sau medicației.

2. Alimente puternic antioxidante
Anumite alimente infuzează creierul cu antioxidanți ce pot încetini declinul memoriei și contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. Toate fructele și legumele sunt bune, dar în capul listei se află: murele, boabele de soc, stafidele, afinele și coacăzele negre.

3. Evitați grăsimile rele
Tipul de grăsimi pe care le consumați influențează funcționarea creierului în bine sau în rău. Feriți-vă de grăsimile saturate care sufocă celulele creierului și le face ineficiente. Cumpărați produse lactate (lapte, brânză, înghețată) cu conținut de grăsimi scăzut. Renuțați la alimentele prăjite.

4. Stimulați creșterea creierului
Creierul începe să se reducă în volum odată ce se atinge vârsta de 30 sau 40 de ani, astfel încât efortul de învățare sporește. Totuși, cercetătorii cred acum că dimensiunea creierului poate fi sporită prin actul de învățare. Încercați să studiați, să învățați lucruri noi, sau să vă lărgiți cercul prietenilor.

5. Prajituri cu ciocolată
Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantități imense de antioxidanți, numiți flavonide, care au puternice proprietăți protectoare pentru inimă și creier. Cand se bea cacao, sau se manâncă ciocolată neagră, se intensifică fluxul sanguin către creier. Pudra de cacao are de două ori mai multe flavonide ca ciocolata cu lapte. Ciocolata albă nu le conține deloc.

6. Prezența estrogenilor
68% dintre pacienții cu Alzheimer sunt femei. Este posibil ca la mijlocul vieții ele să piardă protecția hormonului estrogen care susține memoria. Controlati-vă nivelul de estrogeni in perioada imediat următoare instalării menopauzei și completați nivelul acestora dacă este scăzut. Orice întârziere duce la riscul confruntării cu demență și accident vascular cerebral.

7. Creșteți colesterolul bun
Este bine-cunoscut că o valoare crescută a colesterolului bun, HDL, protejează contra bolilor cardiace. Dar, de asemenea, poate să va salveze și creierul. Cercetătorii pretend că acest tip de colesterol blochează substanțele ce tind a se depune pe vasele din creier și acționează ca un anti-inflamator ce încetinește degradarea creierului. Metodele de sporire a colesterolului bun includ exercițiile fizice, consumul moderat de alcool și scăderea greutății.

8. Navigați pe Internet
Navigarea pe Internet în căutarea unor informații, poate stimula creierul îmbătrânit mai mult decât o face cititul unei cărți. Înregistrări ale activității cerebrale arată că navigatorii experimentați prezintă de două ori mai multe impulsuri ale activității cerebrale decât începătorii. Conectați-vă la Internet pentru căutarea de informații, achiziționarea de bunuri sau pentru jocuri. Deși nu se știe cât de mult va ajuta creierului dvs., este oricum de preferat în locul unei navigări pasive.

9. Gena ApoE4
Un sfert dintre voi, care citiți acest document, dețineți o bombă genetică cu temporizare, iar aceasta vă face de 3-10 ori mai susceptibili de a contracta o boală Alzheimer într-un târziu. Gena se numește Apolopiproteină E4. Dacă moșteniți o singură versiune de ApoE4 de la unul din părinți, riscul de a căpăta Alzheimer este de trei ori mai mare. Dacă moșteniți a doză dublă de la ambii părinți, riscul crește de 10 ori. Cereți doctorului un test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4.

10. Spuneți DA cafelei
Cafeaua se dovedește a fi un tonic al creierului aflat în proces de îmbătrânire. Este un anti-inflamator, contribuie la blocarea efectelor pe care colesterolul le are asupra creierului și reduce riscurile accidentelor cerebrale, depresiei și diabetului, care toate facilitează demența. Are un mare conținut de antioxidanți și cafeină, care stopează moartea neuronilor și ameliorează diabetul, hipertensiunea și accidentele cerebrale care conduc la demență. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea zilnic moderat, de 2-3 cești, nu este rău și poate fi util.

11. Pericolul unei greutății scăzute
Peste vârsta de 60 de ani, pierderea nemotivată de greutate poate fi un semn al bolii Alzheimer. Un studiu a arătat că femeile care au această boală au început să piardă din greutate cu cel puțin 10 ani înainte de diagnosticarea demenței. Dintre femeile care au aceeași greutate, cele care au început să dezvolte demență au slăbit în decursul a trei decenii și atunci când au fost diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai puțin decât cele care nu prezentau Alzheimer. Dacă aveți peste 60 de ani și prezentați o inexplicabilă pierdere în greutate adresați-va medicului pentru investigații.

12. Beți vin
Un pahar de vin pe zi poate întârzia demența. Cercetările arată că vinul este un anti-inflamator și crește colesterolul bun, ceea ce ajută la preîntâmpinarea demenței. Antioxidanții puternici din vinul roșu conferă acestuia proprietăți anti-demență. Astfel de antioxidanți relaxează arterele, dilată vasele sanguine și sporesc debitul sanguin, ceea ce stimulează procesele cognitive.

13. Cunoașteți care sunt primele semnale
Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarmă. Puteți constata un declin în aprecierea distanței, de exemplu puteți dori să apucați un pahar, dar eșuați în a-l apuca. Sau puteți aprecia greșit distanța atunci când traversați strada. Rezolvarea unui joc de puzzle sau citirea unei harți pot, de asemenea, să vă producă probleme. Pierderea simțului mirosului poate fi un semnal de alarmă. La fel, punerea în mod repetat a aceleeași întrebări sau depunerea în locuri improprii a lucrurilor personale (de exemplu, punerea cheilor în frigider). Acordați atenție problemelor de memorie, întrucât cu cât sunt identificate mai devreme semnalele de alarmă, cu atât pot fi mai eficiente modificările de stil de viață sau de medicație.

14. Dieta mediteraneană
Indiferent de regiunea în care trăiți, dieta mediteraneană poate feri creierul dvs. de deteriorarea memoriei și demență. Studiile arată că în mod sistematic, mâncarea din Grecia, Italia sau Liban, este realmente o hrană pentru creier. Urmând această dietă, bogată în legume cu frunze verzi, pește, fructe, nuci, legume, ulei de măsline și puțin vin, poate reduce la jumătate riscul de boală Alzheimer. Decât să depindeți de un singur aliment sau de puține substanțe nutriente, dieta propusă este un meniu bogat în elemente complexe benefice pentru creier, ce includ un set de antioxidanți ce apără celulele cerebrale de deteriorarea oxidantă.

15. Obezitatea la vârsta medie
Creierul dvs. este sensibil la grăsimea dvs. Un studiu a arătat că persoanele obeze au cu 8% mai puțin țesut cerebral, iar persoanele supraponderale au cu 4% mai puțin țesut cerebral decât persoanele cu greutate normală. Crește astfel alarmant riscul de Alzheimer. În plus, scăderea volumului creierului se produce în zone ce reprezintă ținte ale bolii Alzheimer și care sunt critice pentru planificare, memoria pe termen lung, atenție și funcții de execuție și de control al mișcărilor. Sesizați chiar de la apariție semnele de creștere a greutății, încă din tinerețe sau la vârstă mijlocie. În mod ciudat, obezitatea după vârsta de 70 de ani nu sporește riscul de Alzheimer, dar asta nu înseamnă că putem neglija exercițiul fizic, cel mai bun mod de stimulare a funcției cognitive și de întârziere a apariției bolii Alzheimer la orice vârstă.

16. Asigurați-vă un bun somn de noapte
Lipsa de somn este toxică pentru celulele creierului. Somnul are surprinzătoare puteri de protejare a creierului contra pierderilor de memorie specifice bolii Alzheimer. Este un mijloc minunat de manipulare a nivelurilor temutei toxine cerebrale peptide beta-amiloidă, primul agent instigator al bolii Alzheimer, care conform cercetărilor conduce la accelerarea riscului apariției bolii. Cercetările au arătat, de asemenea, că un somn în medie de 5 ore sau mai puțin în timpul nopții este corelat cu o mare creștere a grăsimii visceral abdominal, care poate conduce la diabet și obezitate și în final la Alzheimer. Recurgeți la perioade scurte de somn (ațipiri) și la tratamente în caz de insomnii.

17. Asigurați-vă un larg cerc social
Interacțiunea cu prietenii și cu familia pare să crească eficiența creierului. El își formează rute de comunicare alternative, care șuntează conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Deci, întâlniți-vă adesea cu membrii familiei și prieteni și extindeți-vă rețeaua socială. Cu cât este mai puternică rezerva creierului pe care o construiți în decursul vieții, cu atât este mai probabil că veți restrânge simptomele bolii Alzheimer.

18. Rezolvați stresul
Când sunteți stresat, corpul eliberează hormoni denumiți corticosteroizi, care vă salvează în caz de criză. Dar reacțiile unui stres persistent declanșate de evenimente zilnice, cum ar fi frustrarea locului de muncă, problemele de trafic sau cele financiare, pot fi periculoase. În timp, acest stres poate distruge celulele creierului și suprima creșterea unora noi, astfel încât volumul creierului se restrânge. Evenimente traumatizante bruște, moartea cuiva drag sau un eveniment de schimbare majoră a stilului de viața cum ar fi pensionarea, pot conduce la un sever stres psihologic care precede demența. Rețineți faptul că stresul cronic poate spori vulnerabilitatea persoanelor vârstnice în ceea ce privește deteriorarea memoriei și demența. Căutați sfaturi profesioniste. Antidepresivele, sfaturile, tehnicile de relaxare și alte forme de terapie pot limita pierderea de memorie cauzată de stres în cazul încare se iau măsuri din timp.

19. Atenție la dantură
Gingii deteriorate pot să vă otrăvească creierul. Persoanele cu boli de dantură și gingii tind să prezinte rezultate scăzute la teste de memorie și cognitive, conform cercetătorilor din USA din domeniul stomatologiei, care au descoperit că infecția responsabilă de bolile gingivale eliberează produse colaterale ce migrază spre zonele din creier implicate în pierderea de memorie. În consecință, perierea danturii, folosirea firelor dentare și prevenirea bolilor gingivale, pot ajuta la menținerea sănătății gingiilor și a dinților, dar și a acuității memoriei. Un alt studiu a arătat că persoanele în vârstă cu cele mai severe gingivite (inflamării ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai multe semen de deteriorare a memoriei și cunoașterii, decât cei cu forme discrete ale gingivitei.

20. Asigurați-vă suficientă vitamină B12
Pe măsură ce înaintați în vârstă nivelul sanguin al vitaminei B12 scade și șansa de suferi de Alzheimer crește. Abilitatea dvs. de a absorbi această vitamină din alimente scade cam la vârsta mijlocie, când se decide stadiul de deteriorare ulterioară a creierului. Cercetători de la Oxford University au descoperit ca un creier care funcționează cu un conținut de vitamină B12 redus, de fapt își reduce volumul, iar o deficiență a acesteia poate duce la atrofierea creierului prin fragmentarea mielinei, scutul de protecție cu conținut gras din jurul neuronilor. Se poate ajunge și la declanșarea de inflamații, un alt factor de distrugere a celulelor creierului. După vârsta de 40 de ani trebuie să se consume zilnic echivalentul a 500-1000 micrograme de vitamină B12. Dacă la dvs. sau la un membru în vârstă al familiei apare o inexplicabilă scădere a memoriei, oboseală sau semen de demență, trebuie neaparat să se verifice de către doctorul dvs. a posibilei deficiențe a vitaminei B12. Evitați și refuzați plombarea dinților cu combinații ce conțin mercur (amalgam)!!

21. Oțet la orice
Există largi evidențe că oțetul scade factorii de risc ce pot conduce la scăderea memoriei, respective glicemia mare, rezistența la insulină, diabetul și pre-diabetul și creșterea în greutate. Cercetători au observat în cadrul studiilor pe oameni și animale că elementele acide potențează efectele de scădere a glicemiei. Studiile au arătat de asemenea, că ele pot ține în frâu apetitul și consumul de alimente, prevenind astfel creșterea în greutate și obezitatea, acestea fiind asociate cu diabetul, demența accelerată și pierderea memoriei. Apelați la oțet, adăugați-l la salate, consumați-l cu lingura, chiar adăugați-l la un pahar de apă de băut cu puțină miere. Orice tip de oțet natural, de fermentație este bine-venit.

22. Verificați-vă ochii
Dacă vă păstrați o vedere bună sau excelentă pe măsură ce înaintați în vârstă șansele dvs. de a suferi de demență scade cu un surprinzător procentaj de 63%! Iar dacă vederea este slabă, simpla vizitare a unui optician pentru un test și un posibil tratament, cel puțin o dată pe an, reduce în aceeași măsură șansele dvs. de a suferi de demență. Nu este însă clar cum problemele de vedere stimulează apariția demenței, dar o vedere afectată face dificilă participarea la activități mentale și fizice cum ar fi cititul și activități practice, precum și activitățile sociale, toate acestea fiind apreciate ca încetinind declinul cognitiv. Rețineți că ochii dvs. reflectă modul în care funcționează creierul, mai ales pe măsură ce înaintați în vârstă. Nu neglijați vederea slabă, întrucât în majoritatea cazurilor ea poate fi corectată.

23. Consumați curry
Pudra de curry conține condimentul galben-portocaliu numit turmeric (șofran de India) bogat în curcumină, despre care se știe că stopează deteriorarea memoriei. Un studiu a arătat că bătrânii indieni care consumau chiar și mici cantități de curry, obțineau rezultate mai bune la testele cognitive. Curcumina acționează în primul rând prin blocarea acumulări plăcilor amiloide (depozite identificate în creierul suferinzilor) care induc boala Alzheimer, apoi prin distrugerea plăcilor existente, încetinind astfel declinul cognitiv.
Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe săptămână, în special curry galben. Presărați condimentul pe alimentele consumate.

24. Controlul glicemiei
Dacă aveți diabet de tip 2 sunteți mai vulnerabil la Alzheimer. Studiile arată că riscul de Alzheimer este de 2-3 ori mai mare, iar cu cât diabetul se instalează mai curând, cu atât este mai mare șansa de a suferi de demență. Unii experți denumesc boala Alzheimer ”diabetul creierului”. Cele două afecțiuni au cauze similare - obezitatea, hipertensiunea, colesterol ridicat, dietă bogată în grăsimi și zaharuri, activitate fizică scăzută, precum și glicemie ridicată. Pe scurt, diabetul poate produce creierului o dublă nenorocire, distrugând neuronii și favorizînd inflamările. Faceți tot posibilul de a ține glicemia la valori scăzute și adoptați o dietă cu conținut scăzut de grăsimi saturate, alături de exerciții fizice regulate.

25. Beți mai mult ceai (negru și verde)
Evidențele sugerează că ceaiul stopează pierderea cognitivă ce precede boala Alzheimer și că cu cât beți mai mult ceai , cu atât memoria dvs. este mai ascuțită. Secretul ceaiului nu mai este un mister. Frunzele au un bogat conținut de compuși capabili să penetreze bariera sânge-creier și acolo să blocheze deteriorarea neuronilor. Un antioxidant deosebit din ceaiul verde poate bloca toxicitatea beta-amiloidei, care omoară celulele creierului. Faceți-vă un obicei din a bea ceai negru și ceai verde. Nu adăugați lapte, întrucât reduce cu 25% activitatea antioxidantă a ceaiului.


Date preluate dintr-un mail pe care l-am corectat!
URL de referinţă