Ziua Mondiala a Sanatatii

[Alma]

Astazi, 7 aprilie, este Ziua Mondiala a Sanatatii !

Dorim La Multi Ani tuturor cadrelor medicale si colaboratorilor!
Sa-i pretuim, sa-i respectam, sa-i iubim!

Semnat: un pacient

Despre Ziua Mondială a Sănătăţii

Ziua Mondială a Sănătăţii (World Health Day) se celebrează în fiecare an pe 7 aprilie, începând din 1950.
Ea marchează ziua înfiinţării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la 7 aprilie 1948. OMS are sediul la Geneva şi coordonează programe de sănătate la nivel mondial.
Este una dintre cele 15 agenţii de specialitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Principalele domenii de acţiune sunt: imunologie-epidemiologie, educaţia medicală şi distribuirea medicamentelor esenţiale.

Scopul Zilei Mondiale a Sănătăţii este de a atrage atenţia la nivel global asupra unei anumite teme de sănătate şi asupra unei zone prioritare de care să se ocupe OMS.
În prezent, organizaţia are 193 state componente, România fiind membră încă de la înfiinţare. Această zi este folosită ca un punct de popularizare pentru programe sau proiecte de lungă durată ale OMS.
Astfel, în fiecare an, se alege o temă reprezentativă cu privire la sănătatea publică la nivel mondial.

România figurează pe lista OMS cu 6 factori de risc majori pentru sănătatea publică, care trebuie corectaţi prin programe de către autorităţile sanitare naţionale:
1.bolile cronice
2.anemia
3.alimentaţia defectuoasă a copiilor
4.obezitatea şi subnutriţia
5.accesul la apă şi sisteme sanitare
6.consumul de alcool şi tutun.

Organizatia Mondială a Sănătăţii (OMS) a propus ca temă pentru Ziua Mondială a Sănătăţii din 2011 combaterea rezistenţei antimicrobiene, sub motto-ul “Dacă nu luăm măsuri azi, nu vom mai putea trata mâine!”.
OMS atrage atenţia asupra unei probeme majore şi face o invitaţie internaţională în scopul reducerii răspândirii rezistenţei antimicrobiene. Invitaţia OMS se adresează politicienilor, pacienţilor, medicilor, farmaciştilor, industriei farmaceutice, pentru a acţiona responsabil şi a-şi asuma responsabilitatea în scopul combaterii rezistenţei antimicrobiene. Trăim în epoca în care depindem de antibiotice. OMS invită la o implicare globală în scopul păstrării acestor antibiotice pentru generaţiile viitoare.

Rezistenţa antimicrobiană apare când microorganismele (bacterii, virusuri, fungi sau paraziţi) îşi modifică modul de răspuns la administrarea de antimicrobiene, făcându-le ineficiente. Rezistenţa antimicrobiană este consecinţa folosirii, în special folosirii inadecvate, a antimicrobienelor şi apare ca urmare a unor mutaţii sau achiziţii de noi gene.
Când microorganismele devin rezistente la majoritatea antimicrobienelor anterior eficiente, sunt considerate „superbugs”. Aceasta devine cea mai îngrijorătoare problemă deoarece infecţia cu aceşti supermicrobi poate fi letală, se poate răspândi şi de asemenea necesită costuri foarte mari pentru sistemele de sănătate.

Rezistenţa antimicrobiană este facilitată de folosirea neadecvată a antimicrobienelor, cum sunt administrarea de doze mai mici decât cele indicate sau întreruperea tratamentului înainte de termen. Lipsa unui sistem sanitar de calitate, prescripţiile inadecvate (folosirea inadevată şi iraţională a antibioticelor), managementul prost al infecţiilor, epuizarea mijloacelor de diagnostic, tratament şi imunizare, cercetarea şi dezvoltarea insuficiente de noi medicamente antimicrobiene favorizează dezvoltarea şi diseminarea rezistenţei antimicrobiene. Lipsa unui comitet guvernamental destinat acestei probleme, supravegherea deficitară şi lipsa mijloacelor de diagnostic, tratament sau prevenţie afectează controlul rezistenţei antimicrobiene.

Rezistenţa antimicrobiană reprezintă o problemă globală deoarece:
• infecţiile cu microorganisme rezistente nu mai pot fi tratate şi pot evolua cu deces;
• lipsa unui tratament eficient prelungeşte boala şi favorizează transmiterea infecţiei la alte persoane;
• rezistenţa antimicrobiană ameninţă revenirea la era preantibiotică;
• lipsa de răspuns a unei infecţii la antimicrobienele de primă linie necesită folosirea de medicamente mai scumpe, cu creşterea costurilor pentru societate;
• lipsa unor terapii antimicrobiene eficiente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor va compromite succesul transplanturilor de organ, chimioterapiei anticanceroase şi intervenţiilor chirurgicale majore;
• datorită călătoriilor frecvente, microorganismele rezistente pot fi diseminate rapid între ţări sau chiar continente.

Date de rezistenţă antimicrobiană

Anual, apar aproximativ 440.000 de cazuri noi de tuberculoză multidrug-rezistentă (MDR-TB), reponsabile de peste 15000 de decese. Tuberculoza extensiv rezistentă (XDR-TB, extensively drug-resistant tuberculosis) a fost raportată de către 64 de ţări.
Rezistenţa la generaţiile iniţiale de antimalarice, ca sulfadoxina-pirimetamina şi clorochina este larg răspândită în ţările în care malaria este endemică.
Malaria cu Plasmodium falciparum rezistentă la artemisine este emergentă în sud-estul Asiei.
Un procent mare de infecţii nozocomiale sunt cauzate de bacterii înalt rezistente, cum este MRSA (Staphylococcus aureus meticilin rezistent) şi VREF (enterococ rezistent la vancomicină).
Rezistenţa reprezintă o problemă în ceea ce priveşte tratamentul infecţiei HIV, ca urmare a expansiunii rapide a accesului la antiretrovirale din ultimii ani.

Ciprofloxacina este singurul antibiotic recomandat de OMS pentru managementul diareei hemoragice cauzate de Shigella, datorită răspândirii largi a rezistenţei la antibioticele anterior eficiente. Creşterea prevalenţei rezistenţei la ciprofloxacin reduce opţiunile de tratament sigur şi eficient al shigellozei, mai ales la copii.
Rezistenţa antimicrobiană a devenit o problemă serioasă şi în ceea ce priveşte tratamentul gonoreei, incluzând chiar ultima generaţie de cefalosporine. Infecţia gonococică netratată va creşte frecvenţa bolii şi a deceselor din această cauză, distrugând progresele făcute în controlul bolilor cu transmitere sexuală.
Printre unii bacili Gram negativi a apărut o nouă formă de rezistenţă – beta-lactamază NDM-1. Aceasta va transforma antibioticele foarte potente, ce reprezintă de cele mai multe ori ultima opţiune de luptă împotriva rezistenţei, în antibiotice ineficiente.

[csm]

De Ziua mondială a sănătăţii, care se marchează pe 7 aprilie, sistemul medical bucureştean public, dar şi cel privat, invită bucureştenii la un consult de specialitate în cadrul primului eveniment din Capitală care îşi propune să prezinte elementele performante din sistem.

În cadrul evenimentului, bucureştenii şi nu numai pot fi consultaţi fără să plătească de unii dintre cei mai renumiţi medici ai Capitalei, din sistemul public şi privat, care vor susţine şi seminarii pe teme de interes general.

Ecografii gratuite, microinjectii cu acid hialuronic, seturi de albire a danturii, detartraje, terapii în salină artificială, masaje de recuperare, consultaţii medicale şi reduceri importante la numeroase proceduri îi aşteaptă pe cei interesaţi să viziteze expoziţia în perioada 7-10 aprilie în Piaţa Constituţiei.

La eveniment participă zeci de expozanţi de la spitalele Fundeni, Elias şi Grigore Alexandrescu, dar şi de la Medlife, Gral, Doris şi Puls, care vor veni cu o ofertă specială de servicii la preţuri promoţionale doar pe perioada evenimentului.

În cadrul manifestării "Sistemul Medical Bucureştean" una dintre cele mai importante teme este popularizarea donării benevole de sânge, în conformitate cu cerinţele şi normele Uniunii Europeane.

Centrul de Hematologie şi Asociaţia React vor realiza în zilele de joi, vineri şi sâmbătă recoltarea de sânge de la vizitatorii ce doresc să doneze pentru semenii lor aflaţi în suferinţă.

În spaţiul expoziţional exterior vizitatorii pot vedea infrastructura medicală a echipajelor de pe ambulanţele SMURD, DORIS, PULS, dar şi a unităţii mobile de donat sânge.

Obiectivul principal este informarea vizitatorilor referitor la serviciile medicale de care pot beneficia în Bucureşti, care sunt soluţiile de ultimă generaţie la afecţiunile existente şi, nu în ultimul rând, care sunt implicaţiile şi costurile tratamentelor.

Programul este: joi între 12 şi 20, vineri 10 - 20, sâmbătă 10 - 20 şi duminică între 10 şi 17.

Sursa: AgerPres

[Alma]

7 APRILIE-ZIUA MONDIALA A SANATATII

“O stare buna de sanatate adauga viata anilor-varstnici sanatosi, activi si fericiti”!

In fiecare an , pe data de 7 aprilie, in toata lumea se marcheaza Ziua Mondiala a Sanatatii, cadrele medicale considerind ca acest prilej este o oportunitate pentru intreaga lume de a se concentra asupra unei probleme de sanatate publica la nivel global.
In acest an Ziua Mondiala a Sanatatii are ca tema „Sanatatea si imbatrinirea“ cu sloganul “O stare buna de sanatate adauga viata anilor-varstnici sanatosi, activi si fericiti”!
Aceasta celebrare coincide si cu marcarea anului 2012 ca Anul european al imbatranirii active si al solidaritatii intre generatii (AEIA) sub auspiciile Comisiei Europene (UE).
Tema din acest an a fost aleasa ca urmare a unor analize efectuate in ultimele decenii asupra datelor demografice care au aratat clar o imbatrinire accentuata a populatiei, ridicind astfel semnale de alarma privind consecintele acestui proces. Speranta de viata este in crestere, ratele de fertilitate sint in scadere, iar generatiile nascute in perioadele de maxima fertilitate sint pe cale de a iesi din activitate, urmand sa mareasa, in viitorul apropiat, numarul pensionarilor.

Existenta acestor factori a condus la dezbateri privind modul in care Statele Membre ale Uniunii Europene vor face fata impactului pe care modificarea structurii pe grupe de varsta a populatiilor il va avea asupra finantelor publice, a numarului de salariati, cresterii economice si a altor “zone” ale politicului.
La nivel global din 1980 si pana in prezent numarul persoanelor cu varsta >/= 60 de ani s-a dublat, iar numarul persoanelor cu varsta >/= 80 de ani va fi pana in 2050 de 395 milioane, de patru ori mai mare decat astazi.
Se prognozeaza pana in 2050, ca persoanele >/= 60 vor depasi numeric copiii sub 14 ani. Se estimeaza ca populatia din Regiunea europeana OMS va creste de la 894 milioane in 2010 pana la 910 milioane in 2020, dar pana in 2050 va reveni la nivelul actual.
Numarul persoanelor cu varsta >/= 85 ani este prevazut sa creasca de la 14 milioane in 2010 la 19 milioane in 2020 si la 40 milioane pana in 2050. Populatia de 80 ani si peste va creste in urmatorii ani, ajungand, la nivelul UE, in 2030 si 2060 la 35,3 milioane (7,0%), respectiv 61,4 milioane (12,1%) fata de 23,3 milioane (4,6%) in 2010.
Procentul femeilor de 80 ani si peste in total femei, in anul 2030, respectiv 2060, va reprezenta 8,7%, respectiv 14,1% fata de 6,0% in 2010, fiind net superior procentului barbatilor de 80 ani si peste in total barbati: 5,2% - 2030, 10,2% - 2060, respectiv 3,2% - 2010.
Romania, in anul 2060, va avea 41,0% din totalul populatiei format din persoane de 60 ani si peste si 13,1% din totalul populatiei format din persoane de 80 ani si peste.