Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 0 voturi - 0 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Tulburarile de ritm
24-01-2011, 08:14 AM
Mesaj: #1
Tulburarile de ritm
1.EXTRASISTOLELE

Uneori manifestarile clinice subiective lipsesc.Alteori, extrasistolele sunt percepute de bolnav ca o senzatie de bataie anormala, de poticnire sau de oprire a inimii, insotita de anxietate, constrictie, intepatura.Mai rar, atunci cand sunt frecvente, provoaca ameteli, greturi, dispnee, paloare, transpiratii, lipotimie.

Examenul obiectiv le poate releva sub forma unor batai premature, urmate sau nu,de pauza compensatorie, pe fondul unui ritm de baza regulat.

Diagnostic diferential: fibrilatie atriala, flutter atrial cu blocaj neregulat

*Extrasistolele fara cauza organica survin in special la tineri, in repaus, dupa culcare (favorizate de bradicardie) si dispar la efort o data cu cresterea frecventei cardiace.Aparitia lor poate fi legata de emotii, incordari nervoase, surmenaj, fumat excesiv, abuz de cafea.
*Extrasistolele cu substrat organic survin in diverse cardiopatii acute sau cronice.
Sunt prezente simptomele bolii de baza (valvulopatii reumatice, cardiopatia ischemica, miocardita acuta,etc). sau se releva conditia care le-a favorizat aparitia (supradozaj digitalic, hipoxie, tulburari electrolitice, intoxicatii, cateterism cardiac, interventii chirurgicale, etc).
Aparitia extrasistolelor dupa efort, frcventa mare a acestora, survenirea lor “in salve” sau pe langa o frecventa cardiaca relativ crescuta, atrag atentia asupra substratului organic.Pot precede aritmii mai grave ca : fibrilatia atriala, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara.
Conduita de urgenta
Extrasistolele fara substrat organic nu constituie urgente.Se trateaza ambulator, atunci cand manifestarile clinice sunt suparatoare.
In extrasistolele care survin la bolnavi cu cardiopatii organice cunoscute se impune efectuarea electrocardiogramei, care aduce elemente in plus pentru interpretarea semnificatiei lor si necesitatii unui tratament de urgenta.
Internarea de la inceput se recomanda in leziunile miocardice severe (miocardita acuta, infarct miocardic) si in supradozajul digitalic, tinand sema de semnificatia prognostica a extrasistolelor in aceste situatii (pot precede aritmii mai grave).
In extrasistolele fara cauza organica se administreaza sedative. Preparatele pe baza de belladona pot fi administrate la bolnavii cu bradicardie sau cu alte semne de vagotonie. In unele forme de sindroame hiperkinetice, rezultate bune se obtin cu betablocante adrenergice.
In extrasistolele de cauza organica masurile imediate vizeaza in special boala de baza. Se pot combate printr-o medicatie antiaritmica.

Electrocardiograma poate inregistra:
-extrasistole atriale: unda P mai precoce, diferita de unda P sinusala;complexul QRS nu difera de cel al ritmului de baza, lipseste de regula pauza compensatorie. Sunt mai putin grave, nu au importanta decat in masura in care pot precede aritmii mai grave, nu necesita tratament deosebit.
-extrasistole jonctionale: unde P inversate, care preced, se suprapun sau urmeaza complexului QRS. Nu au semnificatie prognostica grava, nu necesita tratament.
-extrasistole ventriculare nu sunt precedate de unde P, complexul ventricular este largit, deformat, directia undei T este opusa celei a complexului QRS. Sunt urmate de pauza compensatorie. Extrasistolele ventriculare pot precede tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara. Aceasta evolutie se observa mai rar daca extrasistolele sunt mai rare. Riscul este mai mare daca sunt frecvente, “in salve”, daca sunt politope si apar precoce (R inainte de sfarsitul undei T a complexului precedent).

Alte examinari pot fi necesare pentru boala de baza.
Tratamentul va fi stabilit si adaptat pacientului de catre medicul specialist cardiolog.

2. TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPS)

Debutul este brusc, cu palpitatii, anxietate, astenie, uneori dureri precordiale, transpiratii, ameteli, vajaituri in urechi, tulburari dispeptice (meteorism, eructatii, greturi, varsaturi, hipersalivatie). Sfarsitul crizei este, de regula, brusc adesea urmat de poliurie.
Frcventa cardiaca poate fi de 140-200/min., cu ritm perfect regulat .Compresiunea sinusului carotidian, ca si alte metode de stimulare vagala, pot duce la incetarea brusca a crizei.

Conditii de aparitie: schimbare de pozitie, emotii, ingerare de alcool, surmenaj, efort, tulburari digestive, etc.

Diagnostic diferential: tahicardie sinusala, flutter atrial, tahicardie paroxistica ventriculara.

Tahicardia paroxistica supraventriculara poate surveni in absenta unei cardiopatii organice. Adesea, insa, examenul clinic releva prezenta unei cardiopatii (valvulopatie reumatica, infarct miocardic, defect de sept atrial, cardiomiopatie hipertiroidiana, miocardita acuta, etc.) sau a unor conditii favorizante: supradozaj digitalic, tulburari hidroelectrolitice, cateterism cardiac, interventii chirurgicale pe cord). Crizele repetate pun problema unui sindrom WPW.

Complicatii:
- insuficienta cardiaca - complica evolutia tahicardiei paroxistice cu frcventa mare, peste 180/min, si de durata mai lunga, mai ales la varstnici si la pacienti cu cardiopatii organice. Se poate manifesta prin dispnee, tuse, edem pulmonar, hepatomegalie sensibila
- socul cardiogen - apare ca urmare a scaderii debitului cardiac in tahicardii cu frecventa mare
- sincopa si sindromul Adams-Stockes sunt datorate ischemiei cerebrale

Conduita de urgenta

TPS poate fi tratata la domiciliu, daca diagnosticul se poate preciza de la inceput si nu sunt prezente complicatiile. Daca bolnavul are o cardiopatie organica, chiar compensata, sau este in varsta si nu se reuseste iesirea din criza dupa primele tentative (stimulare vagala, digitalizare) se recomanda internarea.

Electrocardiograma inregistreaza complexe ventriculare cu succesiune rapida, regulata, de aspect normal. Largirea complexului QRS poate aparea in crizele prelungite, cu frecventa mare. In crizele prelungite se pot produce subdenivelari ale segmentului ST si aplatizari sau negativari ale unde T.
Alte examinari de urgenta pot fi necesare pentru depistatrea factorilor etiologici (tulburari electrolitice, infectii) sau pentru complicatii (de ex. stare de soc).
La inceput se incearca oprirea crizei prin manevre de stimulare vagala si anume:
- compresiunea sinusului carotidian: Bolnavul este pus in pozitie semisezanda cu capul intors intr-o parte. Se comprima cu 2-3 degete sinusul carotidian, aflat sub unghiul mandibulei, timp de 10-20 sec. Se incepe cu sinusul carotidian drept. Daca tahicardia nu cedeaza, dupa 2-3 min. se comprima sinusul contralateral. Compresiunea nu se aplica niciodata simultan(pericol de sincopa). In timpul manevrei se urmareste ritmul cardiac. Oprirea crizei se obtine aprox. in 2/3 din cazuri. Accidentele grave sunt rare, dar posibile mai ales la varstnici: stopul cardiac, AVC (prin scaderea irigatiei cerebrale sau prin embol mobilizat de la nivelul unei placi de aterom).
- compresiunea globilor oculari se aplica suborbital (nu pe cornee) bilateral, simultan, timp de 20-30 sec. Este mai putin eficienta decat comprimarea sinusului carotidian. In afara de aceasta este neplacuta sau chiar dureroasa. Poate provoca dezlipirea retinei. Manevra este contraindicata la bolnavii cu retinopatii sau miopie.
- manevra Valsalva - expiratie fortata cu glota inchisa dupa o inspiratie rapida
- manevra Muller - inspiratie cu glota inchisa dupa o expiratie fortata
- umflarea unui balon, iritarea mecanica a faringelui (inghitirea unui bol alimentar solid), provocarea varsaturilor. Uneori simpla schimbare a pozitiei sau extensia fortata a capului poate opri criza.

Daca manevrele vagale nu au fost eficiente, se instituie terapia medicamentoasa.Tratamentul bolii de baza sau a conditiilor declansante este necesara in toate cazurile.
Tratamentul va fi stabilit si adaptat pacientului de catre medicul specialist cardiolog.

3.TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA (TPV)

Tabloul clinic este asemanator cu al TPS: palpitatii care apar si dispar brusc, insotite de anxietate, astenie, dispnee moderata, uneori dureri precordiale, transpiratii, ameteli sau sincopa.
Durerea precordiala, cu caracterele anginei pectorale si insuficienta cardiaca sunt mai frecvente decat in TPS, deoarece, de regula, sunt prezente leziuni miocardice severe.
Frecventa cardiaca este de 140-220/min. Ritmul poate fi usor neregulat. Pot exista variatii ale tensiunii arteriale in timpul tahicardiei. Compresiunea sinusului carotidian si alte manevre de excitatie vagala nu inflenteaza aritmia.

Diagnostic diferential: tahicardie sinusala, TPS, flutter atrial, fibrilatie atriala, fibrilatie ventriculara.

De regula TPV are ca substrat o cardiopatie organica. Complica adesea evolutia unui infarct miocardic. Este, uneori, greu de precizat daca durerea precordiala care insoteste tahicardia este datorita tulburarii de ritm sau aparitine unui infarct miocardic complicat cu tahicardie ventriculara.
TPV poate surveni si in alte cardiopatii organice: leziuni valvulare,cardiomiopatii de diverse etiologii (hipertiroidism, alcoolism, etc.)

Complicatii ale TPV: sincopa, starea de soc, insuficienta cardiaca (in crizele prelungite), fibrilatia ventriculara.

Conduita de urgenta

Orice tahicardie paroxistica ventriculara necesita internare de urgenta. Se incearca oprirea crizei prin aplicarea cu pumnul a unei lovituri in regiunea presternala.
Electrocardiograma are o succesiune rapida, uneori putin neregulata, a unor complexe QRS deformate de tipul celor din extrasistolele ventriculare, ST si T modificate de tip secundar.
TPV este de regula o tulburare de ritm deosebit de grava, asa ca nu se insista prea mult cu acelasi mijloc terapeutic, mai ales in infarctul miocardic. Se recurge la soc electric. Pacientul va fi transportat de urgenta la spital.

Tratamentul va fi stabilit si adaptat pacientului de catre medicul specialist cardiolog.

4.FIBRILATIA ATRIALA

Manifestarile clinice ale fibrilatiei atriale depind de frecventa ventriculara. In general, aceasta se situeaza intre 110-150 batai/min. Nu sunt rare frecvente mai mari, mai ales in forma paroxistica, sau mai mici , in cea permanenta.
In fibrilatia atriala paroxistica sau la debutul fibrilatiei permanente, bolnavul prezinta palpitatii, dureri precordiale, anxietate, astenie pronuntata, dispnee, uneori insuficienta cardiaca, stare de soc, sincopa.
Tulburarea de ritm, adesea, nu este perceputa de bolnav, fiind o constatare a examenului obiectiv. Bataile cardiace sunt neregulate, aceasta neregularitate fiind mai greu sesizata la frecvente joase (sub 80/min.) sau frecvente inalte (peste 150/min.).
Frecventa cardiaca este mai mare decat frecventa pulsului (deficit de puls), mai ales in fibrilatia atriala cu alura ridicata. Efortul fizic accentueaza neregularitatea batailor cardiace. Compresiunea sinusului carotidian nu influenteaza aritmia, sau produce doar o bradicardie tranzitorie.

Diagnostic diferential: extrasistole frecvente, flutter atrial cu transmitere neregulata, tahicardie paroxistica cu bloc variabil.

Particularitati clinice legate de substrat

*Stenoza mitrala, cauza frecventa a fibrilatiei permanente, este uneori greu de recunoscut atunci cand frecventa cardiaca este ridicata. Fibrilatia paroxistica poate precede instalarea fibrilatiei permanente. Tulburarea de ritm favorizeaza decompensarea cardiaca.
*Cardiopatia ischemica constituie, de cele mai multe ori, substratul fibrilatiei atriale (mai frecvent permanente) la varste avansate. Fibrilatia atriala poate complica evolutia unui infarct miocardic. Este uneori greu de precizat daca durerea precordiala care insoteste fibrilatia este datorita tulburarii de ritm sau infarctului complicat cu fibrilatie.
*Hipertiroidismul poate produce fibrilatia atriala paroxistica sau permanenta (mai ales in asociere cu leziuni organice ale inimii).
*Cauze mai rare: miocardita acuta reumatismala, infectii acute, embolia pulmonara, pericardita constrictiva, hipokaliemia, intoxicatii acute, interventii chirurgicale, diverse cardiomiopatii (idiopatice sau secundare).

Complicatii
a)socul cardiogen – poate complica evolutia fibrilatiei atriale cu alura ridicata (peste 180 batai/min.), de durata
b)sincopa si sindromul Adams-Stockes , datorate ischemiei cerebrale, pot surveni in fibrilatia atriala cu frecventa ventriculara mare
*insuficienta cardiaca - poate fi declansata de instalarea sau cresterea frecventei fibrilatiei atriale, la bolnavii cu cardiopatii organice (stenoza mitrala, cardiopatie ischemica) prin agravarea tulburarilor hemodinamice
*emboliile (cerebrale, renale, splenice, mezenterice, periferice) provin din tromboza atriala, frecvent prezenta in fibrilatia atriala, mai ales la bolnavii cu stenoza mitrala

Conduita de urgenta

Tratamentul poate fi efectuat la domiciliu in cazurile necomplicate. Internarea este necesara atunci cand fibrilatia atriala nu cedeaza sau nu-si reduce frecventa in cateva ore, sub tratament corect aplicat. In caz de soc, sincopa, accdente embolice, edem pulmonar, infarct miocardic internarea se va face de la inceput .

Electrocardiograma indica unde P absente, fiind inlocuite cu unde F, neregulate ca amplitudine si succesiune, intervalele R - R sunt neregulate. De obicei, morfologia complexelor QRS nu este modificata, doar in frecvente foarte mari ale fibrilatiei.
Alte examinari pot fi necesare pentru diagnosticul etiologic (hipertiroidism, tulburari electrolitice, intoxicatii, infectii, etc.) sau pentru complicatii (soc, accidente embolice, etc.).

Tratamentul fibrilatiei atriale depinde de durata aritmiei, de frecventa ventriculara, de etiologie, de prezenta insuficientei cardiace, a insuficientei coronariene sau a altor complicatii.
Terapia are ca scop fie reducerea frecventei ventriculare, fie restabilirea ritmului sinusal.
Restabilirea ritmului sinusal prin conversie electrica nu se indica la varstnici, in fibrilatia atriala asimptomatica, cu frecventa joasa sau de lunga durata, la bolnavi cu cardiopatii organice, cu cardiomegalii importante sau cu atriul stang marit. La acesti bolnavi, riscul emboliilor este mai mare si chiar daca se obtine restabilirea ritmului sinusal, fibrilatia atriala recidiveaza in scurt timp.
Deosebit de important, in cazul fibrilatiei atriale, este tratamentul anticoagulant (pentru prevenirea emboliilor).

Tratamentul va fi stabilit si adaptat pacientului de catre medicul specialist cardiolog.

5.FLUTTERUL ATRIAL

Tabloul clinic este asemanator cu cel din tahicardia paroxistica: palpitatii, anxietate, astenie, sincopa, uneori angina pectorala, insuficienta cardiaca, stare de soc.
Ritmul este regulat, frecventa cardiaca fiind in functie de gradul blocului atrioventricular. Uneori se produc modificari bruste ale frecventei cardiace (cu 50-100 batai/min.), prin schimbarea blocajului. Efortul poate contribui la schimbarea blocajului, scazand gradul acestuia.
Compresiunea sinusului carotidian poate duce la cresterea blocajului, cu scaderea consecutiva a frecventei, insa, de regula, in scurt timp acesta revine la valorile initiale.
Flutterul atrial apare mai frecvent in stenoza mitrala si in cardiopatia ischemica. Hipertiroidismul, embolia pulmonara, infarctul miocardic acut, infectiile bronhopulmonare, miocarditele acute, cardiomiopatiile de diverse etiologii, defectul de sept atrial, pot fi insotite de flutter atrial. Aritmia poate fi declansata de factori psihoemotionali, interventii chirurgicale pe cord, etc. Exceptional, flutterul atrial apare in lipsa unei cardiopatii organice.

Diagnostc diferential: in caz de ritm regulat, rapid , diagnosticul diferential se face cu tahicardia paroxistica; in caz de ritm neregulat, cu fibrilatia atriala sau cu extrasistolele frecvente.

Complicatiile - depind in special de frecventa cardiaca, fiind in mare masura conditionate de cardiopatia de baza. Insuficienta cardiaca, starea de soc, sincopa, angina pectorala survin la frecventa ventriculara in jur de 150 batai/min. sau mai mult.

Conduita de urgenta

Tratamentul poate fi efectuat la domiciliu in cazurile cu frecventa joasa, in lipsa complicatiilor. Internarea este necesara in cazurile cu frecventa rapida. Complicatiile datorite aritmiei sau bolii de baza impun internarea de la inceput.
Electrocardiograma arata absenta undei P, prezenta undelor de flutter, complexele QRS sunt de tip supraventricular , cu succesiune regulata sau neregulata, in functie de constanta sau variabilitatea blocului atrioventricular. Uneori flutterul alterneaza cu fibrilatia atriala.

Tratamentul bolii de baza sau a factorilor declansanti este necesar in toate cazurile.
Tratamentul va fi stabilit si adaptat pacientului de catre medicul specialist cardiolog.

6. FIBRILATIA VENTRICULARA

Tabloul clinic este cel al stopului cardiac. Din cauza ineficientei de pompa a contractiilor, zgomotele cardiace nu se percep, pulsul arterial dispare, tensiunea arteriala scade la 0.
Sincopa poate fi precedata de ameteli si insotita de convulsii si incontinenta de urina. Uneori, fenomenele retrocedeaza spontan, dar au tendinta de recidiva. De regula contextul clinic in care survine oprirea inimii sugereaza prezenta tulburarii de ritm.
Fibrilatia ventriculara poate surveni in evolutia oricarei cardiopatii organice, reprezentand de regula un accident final. Este cauza cea mai frecventa a mortii subite la coronarieni. In infarctul miocardic este adesea precedata de alte aritmii ventriculare (extrasistole, tahicardie ventriculara). Prognosticul este intotdeauna grav mai ales in fibrilatia ventriculara care survine la bolnavii cu insuficienta cardiaca si stare de soc.

Diagnostic diferential: sincope de diverse etiologii, stari de soc, coma.

Conduita de urgenta

Masurile de resuscitare trebuie instituite in primele 3-4 minute, inainte de a se produce leziuni ireversibile ale sistemului nervos. Daca fibrilatia ventriculara apare la bolnavi internati in unitati care dispun de aparatura necesara , se recurge imediat la socul electric. Atunci cand nu se poate face defibrilarea electrica, se incepe de urgenta respiratia gura la gura si masajul cardiac. Daca bataile cardiace se reiau, bolnavul va fi internat cu maxima urgenta, deoarece exista tendinta de recidiva.
Electrocardiograma indica succesiune de oscilatii neregulate, frecvente (300-500/min.); nu se pot distinge complexele QRS pe traseu. Dupa revenirea din criza este necesara efectuarea pH-ului, de regula fiind prezenta acidoza.

Tratamentul bolii de baza sau a factorilor declansanti este necesar in toate cazurile.
Tratamentul va fi stabilit si adaptat pacientului de catre medicul specialist cardiolog.

7. BLOCUL ATRIOVENTRICULAR

Blocul atrioventricular inseamna alterarea conductiei electrice in tesutul nodal (tesut propriu muschiului cardiac) dintre atrii si ventricule.

Blocul a.v. de gradul I nu da simptome clinice subiective. Nu reprezinta urgenta prin sine.
Blocul a.v. de gradul II (blocul partial): pe fond de ritm regulat, la 2-8 batai, se intercaleaza o pauza care corespunde stimulului blocat; se poate manifesta si prin bradicardie regulata, cu atat mai pronuntata cu cat blocul este mai mare.
Blocul a.v. de gradul III (blocul complet) produce bradicardie de 30-50 batai/min., nemodificata la efort. Uneori simptomele subiective lipsesc, alteori in bradicardiile pronuntate (sub 35/b./min.) bolnavul prezinta astenie, lipotimii, dispnee, somnolenta. Tabloul clinic poate fi dramatic, in special in blocul complet instalat acut, cu crize sincopale (sindrom Adams-Stockes). Bradicardia poate favoriza aparitia insuficientei cardiace.

Sindromul Adams-Stockes, datorit ischemiei cerebrale, apare in bradicardii pronuntate (sub 20 batai/min.), in oprirea inimii (timp de 5-10 sec. sau mai mult) sau in lipsa contractiei ventriculare eficiente (tahicardie sau fibrilatie ventriculara de scurta durata, pe fondul unui bloc complet). Survine mai ales in perioada de trecere de la ritmul sinusal la blocul total, sau de la blocul partial la blocul total.
Sindromul Adams-Stockes se manifesta prin paloare, vertij, pierderea brusca a cunostintei cu cadere, urmata de convulsii generalizate, respiratie stertoroasa, cianoza. In criza bataile inimii nu se percep sau sunt sub 20 b/min. Durata acceselor este de 30-60 sec. Opririle inimii de scurta durata (2-5 sec.) pot da sincope scurte, fara cadere si fara convulsii. Opririle de 2-5 min. sunt de obicei fatale, dar se descriu reveniri sub tratament si dupa 5-20 min.

Diagnostic diferential: crize epileptice, sincope de alte etiologii, lipotimie, coma.

Particularitati clinice legate de substrat:

1. In infarctul miocardic, blocul de gradul I si gradul II pot premerge aparitia blocului complet. Cardiopatia ischemica este cauza cea mai frecventa a blocului total cronic la varste avansate. Adesea este asimptomatic. Bradicardia poate favoriza insuficienta cardiaca si tulburarile de irigatie cerebrala (pe fondul aterosclerozei cerebrale).
2. Reumatismul Bouillaud-Socolski este o cauza frecventa a blocului a.v. de grad I, de regula reversibil, in producerea caruia intervine nu numai miocardita acuta, ci si o componenta de hipertonie vagala.
3. Blocul congenital este rar.
4. Stenoza aortica se poate insoti de bloc a.v. prin extinderea procesului de calcifiere, de la inelul aortic, la tesutul de conducere sau prin insuficienta coronariana.
5. Cardiopatii de diverse etiologii (miocardite infectioase, lues, endocardita bacteriana, etc.) evolueaza, uneori, cu diverse grade de bloc a.v.

Conduita de urgenta

Blocul a.v. grad I nu prezinta o stare de urgenta prin sine, dar poate fi expresia unei boli care reclama tratament de urgenta (infarct miocardic, miocardita acuta, etc.).
Constatarea unei bradicardii pronuntate , insotita de fenomene clinice (astenie, tendinta la lipotimii, insuficienta cardiaca) impune internarea pentru precizarea diagnosticului si observatie, avand in vedere posibilitatea dezvoltarii unui sindrom Adams-Stockes. Daca bolnavul este vazut in timpul unei crize se aplica o lovitura in regiunea presternala, se instituie masaj cardiac si respiratie gura la gura.

Electrocardiograma poate da indicatii asupra tulburarii de conducere sau a substratului acestuia (infarct miocardic).
Acidoza este de regula prezenta dupa criza Adams-Stockes, de aceea se indica efectuarea pH-ului.

Tratamentul bolii de baza sau a conditiei declansante este necesar in toate formele de bloc a.v.
Tratamentul va fi stabilit si adaptat pacientului de catre medicul specialist cardiolog.

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
29-12-2011, 05:12 PM (Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 09-02-2012 09:29 PM de SoulHealer.)
Mesaj: #2
RE: Craciun la SUUB!
Nu, SUUB nu e o localitate din Finlanda cum s-ar crede! Este Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti unde mi-am "petrecut" a doua zi de Craciun si alte 2 zile! Motivul este deja unul care ma face ca de doua ori pe an sa am ba un TPSV , ba o fibrilatie si acum in premiera se pare un flutter atrial descris perfect de Alma mai sus. N-am mai stat sa astept sa treaca, m-am dus direct la Municipal si diagnosticul la intrare a fost de FltA BAV 2:1 adica cu o frecventa de 132-140 bpm. Perfuziile au inceput cu clasicul cordarone +heparina (din 6 in 6 ore) +propafenona si chiar si un verapamil, facut in bolus. Inutil insa, deoarece conversiile medicamentoase la FltA sunt extrem de rare asa incat dupa 20 de ore epuizante s-a procedat la conversia electrica si astfel am reintrat in ritmul sinusal. Oricum, a fost cea mai dura experienta de pana acum si sincer nu mi-as dori sa mai retraiesc una. Tratamentul, propafenona si sintrom, desigur, cu un INR urcat in 2 zile de la 0.89 la 2,4.
Nu stiu ce anume a declansat flutter-ul deoarece acesta s-a declansat la mai bine de 8-10 ore de la masa de pranz la care nu m-am ferit de a consuma cate putin din toate! Tot am zis ca voi posta un articol despre sindromul Roemheld (sau sindromul gastro-cardio) si uite ca i-am cazut chiar eu victima!
In final, concluzia ar fi ca m-am convins ca nu mai merge sa aman studiul electrofiziologic decat cu acest risc al unor episoade cand mi-e lumea mai draga. In plus nu vreau sa iau toata viata sintrom!
Tin sa le multumesc in mod deosebit Ulianei si lui Arm-med care au fost alaturi de mine si mi-au oferit sfaturi si incurajari ce m-au ajutat sa trec peste aceasta ultima incercare!
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Mulţumiri acordate de: toma florentina
29-12-2011, 05:56 PM (Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 29-12-2011 08:21 PM de uliana.)
Mesaj: #3
RE: Tulburarile de ritm
Bine ai revenit, prietene! Fie ca intr-adevar sa nu mai ai nicicind parte de experiente similare si gindul cel intelept ce ti-a incoltit sa dea roadele scontate ! 54
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Mulţumiri acordate de: SoulHealer
29-12-2011, 07:51 PM
Mesaj: #4
RE: Tulburarile de ritm
SH, iti doresc si eu sanatate! Ai grija de tine!

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Mulţumiri acordate de: SoulHealer
29-12-2011, 08:35 PM (Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 30-12-2011 06:58 PM de SoulHealer.)
Mesaj: #5
RE: Tulburarile de ritm
Am afirmat mai sus ca este dificil sa se faca o cardioversie chimica in cazul FltA. Totusi exista antiaritmice din clasa III care o fac cu destul de mult succes. Unul dintre ele este Ibutilide fumaratul cu nume de piata CORVERT de la Pfizer. Sigur, exista si niste riscuri la administrarea acestuia, dar daca cordul este intr-o conditie acceptabila riscurile sunt destul de mici. Ce e interesant este ca acest antiaritmic poate fi folosit si la cardioversia chimica a fibrilatiei atriale.
Cititi mai multe despre acest antiaritmic la adresa:
http://www.drugs.com/pro/corvert.html
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
29-12-2011, 10:59 PM
Mesaj: #6
RE: Tulburarile de ritm
Inclin sa cred ca la noi nu se foloseste acest antiaritmic. Nu exista nici un fel de informatie in romaneste despre el, la o privire rapida pe nomenclatorul de medicamente aprobate nu fiinteaza si nu se regaseste nici in clasificarea Vaughan-Williams uzitata pe la noi. La clasa III de antiaritmice figureaza doar celebra amiodarona(cordarone), sotalolul si tonsilatul de bretiliu, toate ca blocante ale canalelor lente de K.
Un studiu realizat in dublu orb, la un spital universitar din Zurich, despre beneficiile corvertului vs amiodarona a aratat un avans nesemnificativ al celui de-al doilea fata de corvert, atit in ce priveste rapiditatea conversiei, cit si a mentinerii mai apoi a ritmului sinusal.
Off, mai bine sa n-avem nevoie de ele !
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
29-12-2011, 11:05 PM (Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 30-12-2011 11:02 AM de SoulHealer.)
Mesaj: #7
RE: Tulburarile de ritm
Am citit despre cazul unui barbat de 60 de ani care a facut doua episoade de flutter atrial cu BAV 2:1 pana la 4:1 si a fost scos de fiecare data in max. 10 minute din fluter cu 2mg de CORVERT! Bineinteles ca a acceptat sa-si faca ablatia de flutter chiar daca a fost "norocos" de 2 ori!
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
30-12-2011, 12:02 AM (Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 30-12-2011 12:03 AM de uliana.)
Mesaj: #8
RE: Tulburarile de ritm
Era un conational, intr-un spital romanesc?
Lucrurile merg relativ acceptabil cam pina dupa 2-3 episoade, dupa aceea se scurteaza simtitor rastimpurile de ritm sinusal, conversia este tot mai anevoioasa si vine si momentul cind nu mai e posibila nici medicamentos, nici electric din pacate!
Ablatia este rezolvarea - clar !
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
30-12-2011, 11:26 AM
Mesaj: #9
RE: Tulburarile de ritm
Nu, era un dentist englez. Se pare ca Flutterul asta se manifesta la fel indiferent de nationalitate! Doar la tratamente raspunde diferit! happy
Poate ar fi bine sa reiteram cateva discutii legate de tulburarile de ritm (o incercare de sistematizare a informatiilor extrem de numeroase aparute pe forum de-a lungul timpului) pentru ca lumea sa inteleaga (si sa intelegem si noi, aritmicii de baza ai forumului) ce se intampla la nivelul inimii atunci cand stimuli externi extrem de numerosi (simpatomimetici, chimici, metabolici, endocrini) actioneaza asupra focarelor ectopice si determina aparitia celor 3 tipuri de aritmii supraventriculare: automate (WPW), de reintrare nodala (flutter si TPSV) si fibrilatiile atriale.
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
30-12-2011, 05:14 PM
Mesaj: #10
RE: Tulburarile de ritm
S.H.,si eu am trecut prin niste stari de esv care nu se mai termina si exact in zilele in care tu erai in spital.Nici acum nu mi-au trecut,caut tot timpul sa fac ceva caci daca ma asez in pat si le simt fac atac de panica si-mi este si mai rau.Cu tot tratamentul nu vor sa se linisteasca,nu stiu ce voi pati,tu ai sansa sa stai in Bucuresti si sa fii salvat insa eu nu cred ca mai am vreo sansa in cazul in care aceste esv degenereaza in altceva.Of, numai sarbatori nu sant astea pt noi,Iti doresc din tot sufletul sa nu mai patesti nimic si-mi pare rau ca nu am stiut ,ma gandeam macar la tine daca altceva nu puteam.
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Postează răspuns 


Săritura forum:


Utilizator(i) care navighează în acest subiect: 1 Musafir(i)