Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 0 voturi - 0 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Stari febrile grave
11-10-2011, 07:30 AM
Mesaj: #1
Stari febrile grave
Criterii de diagnostic clinic

Constituie stari de urgenta afectiunile febrile asociate cu:
=soc toxiinfectios, cardiogen si/sau hipovolemic;
=pierderea cunostintei, convulsii, sindrom de hipertensiune intracraniana, sindrom meningian, paralizii si/sau tulburari psihice (delir, confuzie mintala);
=fenomene de abdomen acut;
=hemoliza acuta;
=insuficienta respiratorie, cardiaca, renala, corticosuprarenala si/sau hepatica acuta;
=deshidratari, hiperhidratari, acidoze severe;
=febra la bolnavi cu tare visceroendocrine (boala Addison, tireotoxicoza, diabet zaharat, nefropatii, cardiopatii, bronhopneumopatii cronice obstructive, septicemie).

Orice hiperpirexie (febra peste 40 grade C) izolata constituie o stare de urgenta potentiala.
Antecedentele si conditiile de aparitie ale starii febrile pot sugera unele eventualitati etiopatogenetice:
=existenta unor epidemii;
=expunere prelungita la soare;
=vaccinare, seroterapie, administrare de medicamente;
=intoxicatii acute;
=traumatisme craniocerebrale;
=boli viscerale cronice (angiocolita, pielonefrita, bronhopneumopatii obstructive);
=manevre exploratorii sau terapeutice (cistoscopie, pielografie ascendenta, bronhoscopie, chiuretaj).
Examenul obiectiv contribuie la cunoasterea afectiunilor pe fondul carora apare starea febrila si mai ales la stabilirea sindromului clinic dominant sau a unor semne clinice aparent minore asociate febrei care pot constitui elemente revelatoare pentru etiopatogeneza starii febrile.

Febra asociata cu stare de soc toxiinfectios apare mai frecvent in toxiinfectiile si septicemiile cu bacili gramnegativi, coci, rickettsii si anaerobi: avort septic, toxiinfectii alimentare (stafilococi, bacil botulinic, clostridii), gangrena gazoasa, meningita meningococica, difterie, antrax, febra tifoida, tetanos, tifos exantematic.
Virozele pot evolua cu stare de soc, mai ales in cazurile cu afectare corticosuprarenala, encefalica sau miocardica.La copii si varstnici socul poate fi declansat de infectii comune (angine, pneumopatii, cistopielita).
Stare de soc apare mai frecvent in perioada de invazie a infectiei sau in perioada de hipotermie care urmeaza hiperpirexiei instalata brusc si frisoanelor prelungite.Este favorizata de transpiratii, varsaturi si diarei.Se manifesta prin racirea, paloarea si marmorarea tegumentelor, cianoza extremitatilor, puls rapid filiform, hipotensiune arteriala progresiva, polipnee, obnubilare, delir, oligurie.
Febra asociata cu fenomene de hemoliza acuta (subicter, anemie, urini rosiatice) sugereaza mai ales septicemiile cu Welchia perfringens (avort septic, plagi anfractuoase, gangrena gazoasa), infectiile cu enterobacteriacee, sindromul Moskowitz, boala Lederer-Brill, incompatibilitatea transfuzionala sau cea fetomaterna, intoxicatiile acute (venin de sarpe, ciuperci, sublimat, permanganat de potasiu), alergiile medicamentoase (chinina, sulfamide, saruri de aur, citostatice), accesul de malarie pernicioasa.
Crize de deglobulinizare insotite de febra inalta mai pot apare la bolnavii cu anemii corpusculare si hemoglobinopatii (sferocitoza, talasemie, enzimopatii), in insuficienta renala acuta si cronica, la hepatici, in cancerele viscerale si bolile de sistem.
Febra asociata cu afectiuni cardiovasculare este frecventa dar hiperpirexia este rara.Se intalneste in : miocardite si pericardite acute, infarct miocardic, anevrisme disecante, tromboflebite, endocardite subacute, embolie pulmonara, alte embolii si tromboze viscerale (splenica, hepatica, renala), sindrom Libman-Sachs, cardita reumatica acuta.
Gravitatea starii febrile este determinata de suferinta cardiaca.
Febra insotita de manifestari otorinolaringologice aduce in discutie angina eritematopultacee streptococica, anginele virotice, scarlatina, flegmonul amigdalian (streptococi, stafilococi, fuzispirili), anginele cu false membrane (difterie, mononucleoza infectioasa), angina ulceronecrotica (leucoza acuta), otita, sinusitele, laringitele acute.
Trismusul bilateral febril sugereaza tetanosul, intoxicatia cu stricnina, avortul septic.Cel unilateral este determinat mai des de flegmonul amigdalian, abcesul dentar, parotidita epidemica.
Catar acut febril al cailor respiratorii superioare mai poate apare in: gripa, rujeola, infectii cu adenovirusuri, virus sincitial respirator si virusuri Coxsackie, hepatita epidemica, mononucleoza infectioasa, varicela, tuse convulsiva, febra tifoida, rickettsioze.
Febra insotita de manifestari abdominale trebuie sa sugereze in primul rand abdomenul acut: peritonitele primitive sau secundare, pancreatita acuta necrotica, chistul ovarian torsionat, infarctul intestinomezenteric, apendicita acuta, pelviperitonite.
Febra poate apare ca simptom de debut insotit de fenomene abdominale sterse in: porfirie acuta intermitenta, limfadenita mezenterica, emboliile si trombozele splenice, abcesul hepatic, subfrenic, perinefretic.Febra poate apare ca semn dominant in unele intoxicatii alimentare (botulism, clostridii).La copii simptomele digestive sunt frecvente in starile febrile de diverse origini si deci nu au valoare diagnostica deosebita.
Febra insotita de icter aduce in discutie hepatita virala, angiocolita acuta, hemolize acute, mononucleoza infectioasa, septicemiile, unele intoxicatii acute (arsen, ciuperci, venin de sarpe, solventi organici, insectofungicide, organofosforate).
Febra insotita de manifestari osteoarticulare sugereaza puseul acut de reumatism Bouillaud-Sokolski sau poliartrita cronica evolutiva, alte artrite acute, osteomielite, hepatite virale, rickettsiozele, bruceloza, unele colagenoze (lupoeritematoviscerita, dermatomiozita), boala serului, alte alergii, unele neoplasme viscerale (bronhopulmonar, hepatic, prostatic), reticuloze maligne.
Febra insotita de tulburari neurologice are semnificatie etiopatogenetica diferita in raport cu sindromul sau semnul dominant.
Starile febrile insotite de coma cu semne neurologice de focar sugereaza: hemoragiile intraparenchimatoase si subarahnoidiene, meningoencefalitele, sindromul de trunchi cerebral, abcesul cerebral.
Comele febrile neinsotite de semne evidente de focar aduc in discutie: insolatia, deshidratarile si acidozele cu edem cerebromeningean sever, boala serului, trombozele sinusurilor venoase cerebrale.
Febra insotita de convulsii sugereaza: epilepsia, tetanosul, intoxicatia cu stricnina, encefalitele, hemoragia subarahnoidiana, hiperhidratarile, intoxicatia cu CO, arterite si tromboflebite cerebrale, delirium tremens, unele tumori cerebrale.
Febra asociata cu tulburari psihice (delir, confuzie mintala, stupoare, dezorientare temporospatiala, agitatie psihomotorie), apare in hemoragia meningee, delirium tremens, porfirie acuta, deshidratari si acidoze grave, meningite, tumori cerebrale, lupoeritematoviscerita, botulism, embolii grasoase, septicemii, tifos exantematic.
Febra insotita de dispnee acuta grava orienteaza diagnosticul spre: pneumopatii acute extinse, lobita cazeoasa sau granulii tuberculoase, pneumotorace spontan, criza tireotoxica, unele intoxicatii acute (CO, saruri de Zn), angajari de tumori cerebrale.
Febra insotita de eruptii cutanate se intalneste mai frecvent in bolile eruptive ale copilariei (rujeola, rubeola, varicela, scarlatina), alergiile si intolerantele medicamentoase (bromuri, barbiturice, penicilina, sulfamide, chinina, saruri de aur), boala serului, antrax, rickettsioze, porfiria acuta, lupoeritematoviscerita, leptospiroza icterohemoragica, meningita meningococica, septicemii.
Febra insoteste frecvent unele intoxicatii acute: CO, belladona, barbiturice, fenoli si crezoli, polimeri, inhalatia unor produsi de piroliza (oxizi si saruri de Zn), anestezia cu succinilcolina si halotan.
Febra care urmeaza unui voiaj in tarile tropicale aduce in discutie: paludismul, tripanosomiaza, leishmanioza (Kala-Azar), amibiaza hepatica, filerioza, bilherzioza, variola, pesta.
Hiperpirexia sugarului si copilului mic poate avea origini foarte variate, la aceasta varsta existand o labilitate termica deosebita.
Febra asociata cu tulburari digestive evoca toxicoza, gastroenteritele, otita, anginele, afectiunile bronhopulmonare, debutul unor boli infectioase.
Febra asociata cu convulsii sugereaza mai ales tulburari hidrice, electrolitice si acidobazice, meningite, encefalite, spasmofilia, hipoglicemia, hipocalcemia.
Febra aparuta ca simptom aparent izolat aduce in discutie debutul unor boli infectioase, porfiria acuta, reactiile alergice si de idiosincrazie, limfadenita mezenterica, boala serului, criza tireotoxica, encefalitele si meningitele fruste, sinuzita etmoidala sau sfenoidala, insolatia, neoplasmele viscerale, abcesul perinefretic, unele intoxicatii acute.

Examinari de urgenta

Pentru precizarea naturii starii febrile se fac: recoltari si culturi de secretii si produse patologice (secretie faringiana, sputa, L.C.R., urina, materii fecale,puroi) pentru examinari bacteriologice si mai ales hemoculturi pe medii aerobe si anaerobe.
Unele examinari hematologice simple 9numar de leucocite, tablou sanguin, V.S.H.) sunt orientative mai ales pentru etiologia bacteriana sau virala a unei stari infectioase.
Leucocitoze foarte mari (reactii leucemoide) se intalnesc in tuberculoza miliara, intoxicatii cu CO, scarlatina, meningita meningococica, pneumonia pneumococica, metastaze tumorale osoase, coma diabetica si uremica, micoze diseminate, abcese viscerale.
Leucopenii semnificative pentru diagnostic apar in : lupoeritematoviscerita, febra tifoida, Kala-Azar, bruceloza, histoplasmoza, unele viroze, rareori in granuliile tuberculoase.
Eosinofiliile mari sunt sugestive pentru : trichinoza, infiltratul pulmonar fugace, boala serului, bilharzioza, ankilostomiaza, periarterita nodoasa, alergii diverse.
Monocitoza apare mai frecvent in: mononucleoza infectioasa, leucemia cu paramieloblasti, variola, limfogranulomatoza maligna, endocardita lenta.
Limfocitoza se intalneste mai des in: limfocitoza infectioasa, coriomeningita, mononucleoza, pneumonia virotica, hepatita virala, alte viroze.
Limfopenia absoluta este caracteristica pentru unele forme de limfosarcom si retilosarcom, granulomatoza Hodgkin, tuberculoza miliara.
V.S.H. poate sa ramana normala in viroze, la debutul febrei tifoide, in unele forme de tuberculoza, in procesele infectioase supraacute.Creste foarte mult si rapid in abcese si empieme, septicemii, pneumonii bacteriene, meningite cocice, reumatism Bouillaud-Sokolski, leptospiroza, cancere parenchimatoase.
Examinarile efectuate pentru stabilirea originii si localizarii infectiei, pentru precizarea starii echilibrelor functionale ale organismului sunt utile pentru stabilirea gravitatii afectiunii, a conduitei terapeutice si a unor complicatii sau perturbari asociate.

Conduita de urgenta

Transportul si spitalizarea bolnavilor cu stari febrile grave sunt necesare in cacul in care diagnosticul nu poate fi stabilit clinic, in acelea cu complicatii si in situatiile in care sunt necesare administrari de antibiotice in doze mari si in asociatii sau interventii chirurgicale asupra focarelor septice sau alte masuri terapeutice neaplicabile in conditii ambulatorii.
>> In hiperpirexiile aparent izolate, de origine neprecizata, fara indicii de gravitate (subiecti fara tare organice, lipsa complicatiilor), se va face tratament antipiretic pentru scaderea progresiva si moderata a febrei (sol. De piramidon 5% 1-2 lingurite la o ora interval, impachetari reci), paralel cu efectuarea unor examinari minime orientative pentru diagnosticul etiopatogenetic.
In formele grave (copii sub un an, varstnici, bolnavi diabetici, renali, cardiaci sau hepatici) si in caz de asociere sau iminenta a unor complicatii , tratamentul antipiretic se completeaza cu cel simptomatic-functional.
Ori de cate ori exista indicii de infectie generala se fac asociatii de antibiotice in doze mari, preferabil pe cale parenterala.
Se face profilaxia si tratamentul corespunzator al complicatiilor existente sau probabile:
=socul;
= insuficienta respiratorie, renala, cardiaca, hepatica sau suprarenala acuta;
=hemoliza acuta;
=deshidratari, tulburari electrolitice si acidobazice;
=edem cerebral;
=stari convulsive etc.
>>In starile febrile in care etiologia este cunoscuta sau banuita clinic se aplica de la bun inceput masuri etiopatogenetice.
In infectiile bacteriene se utilizeaza antibiotice in raport cu orientarea clinica.tratamentul cu antibiotice trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli generale:
=sa fie utilizate doze mari de la inceput;
=sa nu se prescrie un singur antibiotic dar nici mai mult de 2-3 antibiotice pe cale generala;
=sa se tina seama de eventualele alergii anterioare si de starea functionala a rinichiului;
In caz de infectii cerebromeningee se recomanda asocierea de sulfamide cu antibiotice cu difuzibilitate buna la acest nivel (penicilina, cloramfenicol).
Se contraindica antibiotice in viroze, daca nu este necesara profilaxia infectiilor bacteriene (copii, bolnavi tarati).
Rickettsiozele sunt sensibile la antibiotice din grupa cloramfenicolului si tetraciclinei.
In caz de abcese si septicemii se intervine chirurgical, de urgenta, asupra focarelor septice primare sau secundare accesibile.

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Mulţumiri acordate de: georgiana
Postează răspuns 


Săritura forum:


Utilizator(i) care navighează în acest subiect: 1 Musafir(i)