Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 0 voturi - 0 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Sindroamele hemoragice
14-08-2011, 03:59 PM
Mesaj: #1
Sindroamele hemoragice
In sindroamele hemoragice exista tendinta la sângerari abundente, generalizate, care apar spontan sau care se manifesta dupa un traumatism.

Starea de urgenta in sindroamele hemoragice poate fi determinata de:
-gravitatea hemoragiei (cantitatea de sange pierdut si rapiditatea pierderii);
-tulburarile produse de hemoragie in diverse organe (hemoragie cerebrala, hemopericard etc.);
-boala cauzala (septicemie, insuficienta renala, stare de soc, insuficienta hepatica etc.).

Diagnosticul de sindrom hemoragic este de cele mai multe ori impus de tabloul clinic dominat de hemoragii cu variate localizari:
-petesii, echimoze, epistaxis;
-hemoptizie, hematemeza, melena;
-hematoame intramusculare;
-hemoragii in articulatii sau in diverse organe sau cavitati.
Alteori insa, manifestarile limitate la un anumit teritoriu (HDS, metroragie, hematurie etc.) fac mai dificila recunoasterea de la inceput a sindromului hemoragic.

La primul contact cu bolnavul, medicul trebuie sa observe si sa examineze rapid bolnavul pentru a recunoaste starile de maxima urgenta:
-socul hemoragic;
-hemoragiile in organele vitale;
-fenomenele compresive produse de hematoame asupra vaselor, cailor respiratorii sau organelor.
Gravitatea tabloului clinic nu trebuie apreciata numai dupa starea momentana a bolnavului, ci si dupa ritmul hemoragiei si dupa substratul etiopatogenetic al acesteia de care depinde in mare masura evolutia ulterioara.

Diagnosticul etiopatogenetic al sindromului hemoragic trebuie orientat spre urmatoarele grupuri de afectiuni:
=Sindroame hemoragice prin vasopatii (congenitale, infectioase, alergice, toxice, disproteinemice etc.);
=Sindroame hemoragice de origine trombocitara (trombocitopenii idiopatice sau simptomatice, anomalii functionale ale trombocitelor);
=Sindroame hemoragice prin deficienta factorilor coagularii (hemofilia, hipoprotrombinemiile, afibrinogenemiile si hipofibrinogenemiile etc.);
=Sindroame hemoragice prin activitate fibrinolitica excesiva (fibrinoliza acuta si cronica);
=Sindrom hemoragic prin coagulare intravasculara diseminata (coagulopatie de consum).

Antecedentele familiale pot orienta diagnosticul etiopatogenetic in unele sindroame hemoragice cu caracter ereditar: hemofilia, teleangiectazia hemoragica ereditara (Randu-Osler), unele trombopatii si coagulopatii rare.

Anamneza poate releva in antecedentele bolnavului existenta unor afectiuni in a caror evolutie pot apare:
-sindroame hemoragice (hepatopatii cronice, splenopatii, colagenoze, leucoze, procese invadante medulare etc.);
-diversi factori toxici profesionali (benzen, insecticide, radiatii ionizante etc.) ;
-factori medicamentosi (imunosupresive, citostatice, anticoagulante, salicilati, chinidina, cloramfenicol, antipirina, fenilbutazona etc.).
Particularitatile tabloului clinic (momentul debutului si evolutia manifestarilor, circumstantele de aparitie, localizarea hemoragiilor, asocierea cu splenomegalie, anemie, febra, icter, hepatomegalie, hipertensiune portala etc.) permit, de cele mai multe ori, orientarea diagnosticului etiopatogenetic.

Conduita de urgenta:

Orice sindrom hemoragic care a devenit problema de urgenta trebuie internat intr-un serviciu de specialitate.
In cazurile grave se instituie imediat masurile terapeutice care vizeaza:
-oprirea hemoragiei (mijloace mecanice, medicatie hemostatica, transfuzie, corticoterapie);
-socul hemoragic (perfuzie cu lichide, transfuzii);
-perturbarile datorite hemoragiilor in diverse organe (accident vascular cerebral, tamponada cardiaca etc.);
-boala de baza (septicemie, intoxicatie etc.).

Examinari de urgenta:

In majoritatea sindroamelor hemoragice, coagulograma, timpul de sangerare, nr. trombocitelor si proba garoului permit incadrarea sindromului hemoragic intr-un anumit tip patogenetic.
-Timpul de coagulare este prelungit in sindroamele hemoragice prin deficit al factorilor coagularii.
-Timpul de protrombina prelungit survine in hipoprotrombinemii.
-Timpul de sangerare prelungit se intalneste in trombocitopenii si in anomalii functionale ale trombocitelor (boala Glanzman, von Willebrand Jurgens).
-Numarul trombocitelor este scazut in trombocitopenii si in coagularea intravasculara diseminata.
-Proba garoului este pozitiva in vasopatii si in sindroamele hemoragice de origine trombocitara.
-Fibrinogenul este scazut in fibrogenemii si in fibrinoliza acuta.
-Retractia cheagului, adezivitatea si agregarea trombocitelor exploreaza functia trombocitara.
-Timpul de liza a euglobinelor este scurtat in fibrinoliza acuta.
-Testul de generare a tromboplastinei este util in diagnosticul hemofiliei.
-Observarea sangelui introdus intr-o eprubeta poate oferi date importante in hemofilie si in fibrinoliza acuta.
Alte examinari pot fi necesare pentru:
-localizarile viscerale ale hemoragiei: (radioscopie toracica, ECG, examenul scaunului, endoscopia digestiva superioara, fund de ochi etc.);
-pentru boala de baza (hepatita cronica, insuficienta renala acuta, stare de soc, infectii, colagenoze, boli hematologice etc.).

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Postează răspuns 


Săritura forum:


Utilizator(i) care navighează în acest subiect: 1 Musafir(i)