Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 0 voturi - 0 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Insuficienta respiratorie acuta
25-02-2011, 04:43 PM
Mesaj: #1
Insuficienta respiratorie acuta
Insuficienta respiratorie acuta (I.R.A.) - este o scadere busca si severa a functiei respiratorii, care compromite schimburile gazoase intre aer si sange si care poate cauza moartea.

Simptomatologia insuficientei respiratorii acute este complexa si variabila.Depinde de gravitatea, etiologia si patogeneza sindromului, de predominanta hipoanoxiei sau hipercapniei si de reactivitatea organelor si sistemelor ischemice.
Dispneea, este de regula, primul si cel mai important semn clinic.Se manifesta initial prin polipnee, apoi prin tulburarea ritmului respiratiei si in forme grave, prin bradipnee si apnee.In formele supraacute si grave se poate instala de la inceput apneea.
Cianoza este inconstanta, se manifesta initial la buze, unghii, pavilionul urechilor si apoi se generalizeaza.
Tegumentele sunt calde si umede, acoperite cu transpiratii abundente.
Hipersalivatia se asociaza frecvent.
Tahicardia moderata este o manifestare initiala compensatorie.Este insotita de o scurta reactie hipertensiva, urmata de hipotensiune arteriala, stare de soc sau sincopa.Tulburarile de ritm apar in cazurile grave.
Manifestarile nervoase sunt variabile.Initial apare cefaleea, senzatia de teama si anxietate, agitatie psihomotorie, hipetrreflexie osteotendinoasa si mioza.Delirul, confuzia mintala, convulsiile, coma, areflexia osteotendinoasa si midriaza sunt semne de gravitate.
Tremuraturile initiale sunt urmate de fasciculatii si apoi de atonie musculara, pareze si paralizii.

Particularitati clinice legate de substrat

=Insuficienta respiratorie de tip obstructiv apare in: inec, corpi straini laringotraheali (alimente, nasturi, monezi, proteze dentare, canule), edem Quincke, flegmoane faringiene, crup difteric, laringite edematoase, spasm laringoglotic, bronsiolita capilara, bronhopneumopatie cronica obstructiva severa, astm, tumora bronsica) exces de secretii cu edem (come profunde, soc anafilatic), stare astmatica, bronhobronsiolita cronica acutizata, emfizem complicat cu bronsiolita acuta, hemoptizie masiva, chist hidatic deschis in caile respiratorii, traumatism toracic, prin deformatii rahidiene importante (cifoscolioze) sau printr-o atingere neurologica centrala (coma) sau periferica (poliomielita).
= Insuficienta respiratorie acuta prin alterarea membranei alveolo-capilare (locul schimburilor gazoase aer-sange) poate fi provocata de o inhalare de gaze sufocante, de o pneumopatie virala, de o insuficienta ventriculara stanga.

Insuficienta respiratorie acuta prin decompensarea unei insuficiente respiratorii cronice este de cele mai multe ori de origine infectioasa.

*In inec se realizeaza sincopa respiratorie anoxica sau asfixica.
*Bronhoplegiile realizeaza sindromul fizic al toracelui care “fierbe in clocot” si al “autoinecarii”.
*Hemoptizia masiva si vomica determina manifestari similare.
*Corpii straini laringo-traheobronsici pot fi aspirati brusc cu ocazia unui acces de ras, stranut spasmodic sau acces de tuse.Fenomenul apare frecvent la copii, in cursul alimentatiei sau jocului, la varstnici, in timpul somnului, la psihopati, in anestezie generala sau in starea de coma profunda.

Manifestarile clinice sunt de gravitate variabila: sincopa, asfixica, acces violent de sufocare cu cianoza si convulsii, tuse spasmodica si dureri laringotraheale, dispnee acuta cu cornaj si tiraj.In cazul patrunderii si ramanerii unui corp strain intr-o bronhie lombara pot apare supuratii bronhopulmonare persistente.

*Obstructia laringotraheala din edemul Quincke este sugerata de antecedentele alergice, coexistenta edemului fetei si a urticariei si aparitia dispneei progresive. Apare mai frecvent in socul anafilactic si boala serului.
*Crupul difteric este diagnosticat pe baza contextului clinic de boala infectioasa cu caracter predominant toxic (paloare, adinamie, febra moderata) si a semnelor locale (angina cu false membrane si paralizie velopalatina).Coexista adesea tulburari de ritm cardiac.
*Laringitele edematoase acute, obstructive, striduloase, mai pot apare si in alte boli infectioase (gripa, viroze).Sunt favorizate de terenul alergic, nefropatii adematoase, afectiuni laringiene cronice (cancer, tuberculoza).
*Spasmul laringoglotic persistent apare pe fondul unor laringite acute, in tetanus, intoxicatie cu stricnina, tetanie, afectiuni laringiene cronice, psihonevroze, turbare.
Laringospasmul din tetanie se asociaza cu alte manifestari clinice caracteristice: “mana de mamos”, “bot de stiuca”, semne de spasmofilie (semn Chvostek, Trousseau, Lust).
In psihonevroze laringospasmul apare dupa socuri emotive si se asociaza cu alte contracturi musculare (mai ales contorsiuni ale membrelor), tulburari afective (“spasmul hohotului de plans”), manifestari isterice.
*Crizele astmatice prelungite pot realiza IRA de tip obstructiv.Bolnavul prezinta dispnee bradipneica, expiratorie, suieratoare, este anxios, cianotic, transpirat si prefera ortopneea.
*Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPCO) acutizata, poate constitui problema de urgenta prin IRA si/sau insuficienta cardiaca, ambele agravate de puseul acut bronsitic sau pulmonar.
IRA este declansata de eforturi fizice, pneumopatii acute (“raceli”, viroze), supradozaj de barbiturice sau administrare de opiacee.Se manifesta prin semne de hipercapnie si acidoza, sindrom infectios si/sau fenomene de decompensare cardiaca dreapta sau globala.Evolueaza adesea spre coma.
*Pneumotoracele acut se instaleaza dupa traumatisme toracice, eforturi fizice sau accese de tuse.
Apare la bolnavi cu afectiuni bronsice, pleuropulmonare sau mediastinale cunoscute sau latente: tuberculoza, bronsiectazie, emfizem, cancer bronsic sau esofagian.Insuficienta respiratorie se instaleaza brusc prin junghi atroce, anxietate, paloare, transpiratii, stare de soc.Dispneea este superficiala, progresiv-asfixica.
*IRA de cauza cardiovasculara se recunoaste clinic pe baza caracterului polipneic si predominant inspirator al dispneei si evidentierea cardiopatiei in cadrul careia aceasta apare (edem pulmonar acut, cord pulmonar acut sau subacut).
Se asociaza semne de insuficienta ventriculara acuta stanga sau dreapta.Cauzele mai frecvente sunt: infarctul miocardic, embolia pulmonara, starile de soc.
*IRA determinata de afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori poate fi determinate de afectuni ca: fracturi costale, toracoplastii, electrocutare, stare de rau epileptic, tetanus, poliomielita, encefalita, polinevrita, traumatisme medulare cu hematoame sau sectiune de maduva, botulism, rahianestezie inalta, narcoza profunda, coma morfinica, hipokaliemie si hiperkaliemie severa.
IRA se manifesta prin respiratii superficiale, cianoza, anxietate, agitatie psihomotorie.Cand paralizia respiratorie este totala si brusca se instaleaza asfixia rapida cu apnee si convulsii.
*IRA prin aer viciat apare in conditii accidentale sau profesionale: exces cu CO2 (camere neaerisite, mine, submarin), scaderea O2 (in conditii de altitudine, la alpinisti, aviatori), gaze straine (CO, fum, clor, acid sulfuric,etc.),in hale de masini, la furnale, in laboratoare si industria chimica,etc.
In intoxicatia cu CO au valoare diagnostica coloratia roz-violacee a fetei, agitatia, HTA paroxistica si hiperpirexia.
*IRA din afectiuni sanguine si metabolice care perturba transportul si utilizarea tisulara a oxigenului apare in: anemii acute, blocaje ale hemoglobinei (carboxihemoglobinemie, sulf- si methemoglobinemie), intoxicatii acute (cianuri, substante organo-fosforate, venin de sarpe), acidoze severe.

Conduita de urgenta

In orice forma de IRA grava, fara etiopatogeneza cunoscuta, se aplica, de regula, in urgenta, masuri terapeutice generale.
Controlul si asigurarea permeabilitatii cailor aeriene sunt primele masuri necesare.Cand nu se poate realiza permeabilitatea faringolaringee se face intubare sau traheostomie.In cazurile cu apnee sau hipoventilatie severa se aplica metode de respiratie artificiala, cu actiune interna sau externa,( prin asistarea ventilatorie partiala sau completa cu ajutorul respiratoarelor artificiale, care sunt racordate la bolnav prin intermediul unei sonde de intubatie endotraheale sau al unei traheotomii), urmate de oxigenoterapie (imbogatirea in oxigen a aerului inspirat).
Obstructiile supraglotice se combat prin impingerea anterioara si sustinerea mandibulei, hiperextensia capului, utilizarea canulelor orofaringiene sau nasofaringiene, stergerea cu tifon sau aspiratia secretiilor faringiene, tractiunea si fixarea limbii cu mijloace improvizate sau pensa adecvata.

Examinari de urgenta

Determinarile concentratiei gazelor sanguine (pO2, pCO2), a pH-ului si rezervei alcaline confera certitudinea diagnosticului, ajuta la stabilirea insuficientei respiratorii si a variantei sale fiziopatologice (predominant hipoxica, hipercapnica sau asfixica) si ofera indici deosebit de utili pentru conducerea tratamentului.
Hipoxemia este confirmata prin scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din sangele arterial sub 95%.Gradul scaderii pO2 este relativ proportional cu gravitatea insuficientei respiratorii.Scaderea oxigenarii sangelui arterial sub 80% este un semn de gravitate.
Hipercapnia este neobligatorie.Cresterea pCO2 peste 45 mmHg in sangele venos indica hipercapnie usoara.Valori de peste 60 mmHg constituie indice de gravitate.
In acidoza pH-ul sangelui scade sub 7,33 iar in alcaloza respiratorie acesta creste la valori de peste 7,48.Acidoza gazoasa se poate insoti cu hipocloremie, hiperglicemie moderata, eventuala hiperkaliemie si determina frecvent crestera cloruriei si natremiei precum si scaderea pH-ului urinii.
In alcaloza gazoasa se constata hipercloremie, hipocalcemie, hipokaliemie, eventual hiponatremie si cresc bicarbonatii si fosfatii urinari.Alte examinari:
-radioscopie toracica (afectiuni bronhopleuropulmonare, traumatisme toracice)
-EKG in boli cardiovasculare
-determinarea nr. de leucocite si a formulei sanguine (infectii, boli de sistem)
-dozari toxice (alcool, opiacee, barbiturice)
-evidentierea carboxi-, met-, sulf-hemoglobinei
-probele ventilatorii ofera indicatii asupra formei fiziopatologice a IRA (obstructiva, restrictiva, mixta).

Principii generale de tratament:

1.Masuri de control si dezobstructie laringotraheala
2.Cresterea presiunii partiale a O2 in aerul inspirit
3.Stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori
4.Combaterea acidozei respiratorii prin corectarea hipoventilatiei si hipercapniei
5.Prelungirea rezistentei celulare la hipoxie prin evitarea eforurilor fizice inutile, diminuarea consumului de oxigen prin hipotermie, adm. de anticonvulsivante
6.Combaterea complicatiilor si perturbarilor asociate
7.Masuri terapeutice etiopatogenetice, de exempu in IRA aparuta in conditii de aer viciat sunt esentiale scoaterea din mediu, respiratie artificiala, oxigenoterapia.
Incetarea fumatului este un imperativ, precum si profilaxia antiinfectioasa.
Este deosebit de importanta prevenirea bronhopatiilor cornice prini incetarea fumatului si tratamentul cu antibiotice a oricarei suprainfectii.
Prognosticul, o data faza acuta tratata, depinde de terenul respirator si de originea prabusirii lui.

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Mulţumiri acordate de: Sebastian
Postează răspuns 


Săritura forum:


Utilizator(i) care navighează în acest subiect: 1 Musafir(i)