Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 0 voturi - 0 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Hipertensiunea arteriala
20-02-2011, 12:28 PM
Mesaj: #1
Hipertensiunea arteriala
Urgentele hipertensive pot apare la subiecti anterior normotensivi, la bolnavi cu hipertensiune arteriala bine tolerata pana atunci, in cursul paroxismelor hipertensive si la hipertensivi cu forme maligne de boala.
Cresterile mari si/sau bruste ale TA constituie urgente , in unele conditii clinice, atat prin manifestarile alarmante pentru bolnavi, cat si prin repercursiunile imediate pe care le au asupra organelor cu rol vital (creier, inima, rinichi). Consecintele hipertensiunii arteriale depind nu numai de valorile tensiunii arteriale si de ritmul de crestere, ci si mai ales de starea anterioara a vaselor (existenta si gradul leziunilor aterosclerotice).

Descoperirea unei tensiuni cresute nu indica numaidecat o hipertensiune arteriala permanenta (HTA); unele cresteri pot fi trecatoare datorita unei emotivitati mai mari.
Diagnosticul de HTA trebuie confirmat numai daca dupa 3-4 reexaminari succesive se gasesc aceleasi valori crescute in repaus.
In unele imprejurari creste predominant presiunea maxima (in efort, emotii) in alte imprejurari se constata chiar in repaus doar o crestere a presiunii maxime (de exemplu la varstnici), sau numai a minimei sau a ambelor presiuni.
Se considera hipertensiune arteriala cresterea presiunii maxime peste 140 si minime peste 90 mmHg.

De obicei, presiunea sistolica creste odata cu varsta. Cu toate acestea, dupa varsta de 60 de ani, presiunea diastolica incepe sa scada lent, deoarece vasele sangvine isi pierd din elasticitate si devin rigide.
Tensiunea arteriala se masoara in milimetri de coloana de mercur (mm col Hg). Tensiunea arteriala este considerata normala atunci cand valoarea sistolica este mai mica de 129 mm col Hg, iar cea diastolica mai mica de 84 mm col Hg.
Valorile tensiunii sistolice intre 130-139 mm col Hg si a celei diastolice intre 85-89 mm col Hg sunt considerate prehipertensive.

Starea de urgenta nu trebuie apreciata numai in functie de gravitatea momentana a tabloului clinic, ci si de complicatiile posibile in evolutia imediata a HTA. Astfel trebuie considerate urgente :

Complicatiile vasculare determinate, favorizate sau declansate de hipertensiunea arteriala:
=nervoase (encefalopatia hipertensiva, ischemia cerebrala tranzitorie, hemoragiile si ramolismentul cerebral)
=cardiace (edemul pulmonar acut, tulburarile de ritm, angina pectorala, infarctul miocardic)
=renale (insuficienta renala)
=oculare (hemoragiile si trombozele retiniene)
=hemoragii in alte teritorii (epistaxis, hemoragii digestive superioare)
In marea majoritate a cazurilor (peste 90%), hipertensiunii arteriale nu i se poate preciza cauza; este asa numita "hipertensiune arteriala esentiala" (boala hipertensiva).
Pentru mecanismele HTA esentiale au fost propuse diferite ipoteze, in care factorii predispozanti sau determinanti ar fi ereditatea, factori vasculari, starile emotive repetate, unele tulburari suprarenale, regim hipercaloric, aport excesiv de sare in alimentatie.

In 10% din cazuri HTA este secundara, determinata de cauze renale, endocrine, congenitale, anomalii ale aortei sau de scaderea elasticitatii aortei, intalnita la varstnici si in diverse afectiuni cerebrale.
Tensiunea arteriala are doua componente:
- tensiunea arteriala sistolica (numarul mai mare) care reprezinta presiunea inimii generata pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe
- tensiunea arteriala diastolica (numarul mai mic) care reprezinta presiunea vaselor sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului.
Hipertensiunea arteriala este impartita in urmatoarele stadii:
- stadiul I (usoara) - tensiunea sistolica intre 140-159 mm Hg si/sau tensiunea diastolica intre 90-99 mm Hg
- stadiul II (moderata) - tensiunea sistolica intre 160-179 mm Hg si/sau tensiunea diastolica intre 100-109 mm Hg
- stadiul III (severa) - tensiunea sistolica >180 mm Hg si/sau tensiunea diastolica >110 mm Hg

Simptomatologie:
Acestea sunt foarte variate, fiind conditionate de stadiul bolii, personalitatea bolnavului, asocierea cu alte boli, de faptul daca este HTA secundara sau HTA esentiala.
Manifestarile sunt diverse: dureri de cap, uneori mai importante dimineata, ameteli, vajaieli in urechi, epistaxis, senzatie de deget mort, aparitia de puncte luminoase sau negre in campul vizual.

In numeroase cazuri, chiar la valori mari ale tensiunii bolnavii nu au nici o tulburare subiectiva; aceeasi lipsa de tulburari poate fi constatata in fazele de inceput ale HTA esentiale. Evolutia bolii este benigna in multe cazuri, in special cand cresterile presiunii maxime si minime sunt moderate. Insa chiar si in aceste cazuri, daca HTA esentiala nu este tratata corect, pot aparea simptomele localizarilor aterosclerozei (inima, creier, rinichi).
Combaterea HTA constituie obiectivul major al tratamentului in urgentele hipertensive.
Terapia hipotensoare trebuie diferentiata in raport cu natura HTA, cu localizarea si gravitatea leziunilor vasculare, cu starea functionala a organelor interne (creier, rinichi, inima).
In selectionarea si aplicarea medicatiei hipotensoare trebuie sa se tina seama de mecanismul de actiune al drogurilor, de intensitatea si promptitudinea raspunsului terapeutic, de efectele colaterale si de contraindicatiile unor asocieri.

In urgenta se utilizeaza, de regula, medicamente cu actiune rapida si puternica. In aplicarea acestora trebuie avut in vedere faptul ca, prin reducerea perfuziei regionale, scaderile bruste ale TA pot fi defavorabile in unele situatii (ateroscleroza, insuficienta renala, coronaropatii). Hipotensoarele cu actiune moderata si/sau tardiva se utilizeaza in cazurile in care sunt contraindicate scaderile brutale ale TA, in hipertensiuni severe sau maligne fara complicatii si in mentinerea rezultatelor terapeutice dupa aplicarea hipotensoarelor cu actiune rapida.

HIPERTENSIUNI ARTERIALE PAROXISTICE

Ascensiuni arteriale mari si bruste pot apare la subiecti normotensivi sau la bolnavi cu valori tensionale moderat crescute intre crize.
Crizele hipertensive sunt sugerate de aparitia brusca a unora dintre urmatoarele simptome sau semne: cefalee pulsatila, vertij, scotoame, anxietate, tremuraturi, paloare, transpiratii, tahicardie, dureri precordiale.
Diagnosticul de paroxism hipertensiv se confirma manometric.
In majoritatea cazurilor, valorile tensionale depasesc 220 mmHg pentru sistolica si 120 mmHg pentru diastolica. In cazuri severe se constata valori tensionale de peste 250/150 mmHg.
La copii, tineri si femei, poate aparea sindromul hipercatecolic, cu predominanta fenomenelor hiperkinetice cardiovasculare si la valori tensionale moderat crescute (150-170 sistolica si 100-110 diastolica).

Particularitati clinice legate de substrat

=Hipertensiunea arteriala esentiala poate evolua cu crize hipertensive pe fondul hipertensiunii permanente.
=Feocromocitomul se poate manifesta prin hipertensiune arteriala paroxistica sau permanenta.
In timpul crizelor hipertensive, bolnavul prezinta cefalee, transpiratii profuze, palpitatii si tahicardie, anxietate, tremuraturi, dureri precordiale, lombare sau abdominale, greturi, varsaturi, fenomene vasomotorii (paloare sau roseata).
Pot surveni complicatii nervoase, cardiace, oculare.Accesul poate fi urmat de hipotensiune arteriala si soc. Crizele pot fi declansate de miscari bruste, tentative de palpare a tumorii, graviditate, traumatisme, emotii, anestezie, interventii chirurgicale.
In forma cu hipertensiune permanenta (adesea severa, uneori maligna), cefaleea, transpiratiile si palpitatiile sunt cele mai frecvente simptome.
Mai pot surveni: astenie, iritabilitate, intoleranta la caldura, tahicardie si hipotensiune ortostatica, subfebrilitati.
=Alte cauze: Crize hipertensive mai pot apare in *nefropatii (glomerulonefrita acuta difuza, puseele evolutive ale glomerulonefritei si pielonefritei cronice), *eclampsie, *intoxicatii acute (cafea, alcool, oxid si bioxid de carbon), *supradoza de ergotamina, amfetamine, adrenalina, efedrina si alte simpaticomimetice, *in evolutia unor tumori (mediastnale, unele forme de carcinom bronsic), *dupa traumatisme craniocerebrale, la bolnavii tratati cu inhibitori ai monoaminooxidazei pot apare crize hipertensive in cazul consumului concomitent cu alimente bogate in tiamina (branzeturi fermentate, bere, vin rosu, etc.).

Prognostic

Prognosticul si evolutia hipertensiunii arteriale depind de valorile maxime si minime, ca si de depistarea precoce a hipertensiunii.
Experienta arata ca la diverse controale medicale cel putin 20% din cei examinati nu stiu ca au HTA, chiar in valori ridicate. Aceasta obliga la controlul tensiunii arteriale cel putin o data pe an, chiar in absenta oricarei tulburari.
Coexistenta cu alti factori de risc ca fumatul, obezitatea, tulburari in metabolismul grasimilor, uricemia crescuta accelereaza evolutia aterosclerozei spre HTA.
Un pericol in timpul evolutiei este cresterea presiunii minime care devine foarte primejdioasa daca depaseste 105-110 mmHg prin rasunetul ce-l are asupra arterelor.
Exista o forma de hipertensiune arteriala maligna cu valori ridicate ale presiunii minime peste 120-130 mmHg caracterizata prin evolutie rapida spre complicatii cardiace, cerebrale sau renale. Uneori poate sa complice o HTA esentiala. Din fericire noile medicatii hipotensoare au modificat favorabil evolutia HTA maligne.

Desigur dupa precizarea hipertensiunii arteriale si a unei terapii corespunzatoare, bolnavii hipertensivi trebuie sa-si cerceteze periodic tensiunea arteriala, fara ca acest control sa constituie o obsesie pentru bolnav, deoarece arsenalul actual de medicatii si hipotensoare este vast si foarte eficient. Cercetarea tensiunii arteriala este, totusi, dictata de evolutia bolii si de cunoasterea eficientei medicatiei hipotensoare.

Tratament

Tratamentul hipertensiunii arteriale este conditionat de cauza HTA:
- o terapeutica cauzala nu poate fi facuta decat in HTA secundara, care este intalnita doar in 5-10% din cazuri; corectarea anomaliilor arterei renale, sau ale aortei (coarctatia aortica), exereza unor tumori suprarenale sau tumori hipofizare pot sa vindece hipertensiunea
- hipertensiunea arteriala esentiala, care indiscutabil este cea mai frecventa, dar cu origine inca necunoscuta, este influentata de medicatiile hipotensoare, ce pot modifica profund evolutia si prevenirea complicatiilor.

Tratamentul HTA esentiale are drept obiective: corectarea hipertensiunii prin medicatie hipotensoare, instituirea unui regim de viata igienico-dietetic, care sa impiedice cresterea tensiunii si agravarea unor localizari ale aterosclerozei.
Corectarea hipertensiunii se face prin diverse medicatii hipotensoare: diuretice (nefrix, furantril), hipotensoare care inhiba sistemul nervos simpatic (hiposerpil, clonidina, guanetidina), betablocanti cu actiune asupra inimii ca propanolol sau asupra vaselor, vasodilatatoare ca blocantele de calciu (amlodipina), inhibitorii enzimei de conversie (enalapril, perindopril).

De obicei se asociaza doua medicatii, iar dozele sunt individualizate in raport cu stadiul HTA. In cazul normalizarii tensiunii arteriale se recomanda continuarea medicatiei, bineinteles in doze mai mici, individualizate de medic.
Este o greseala intreruperea medicatiei hipotensoare; acalmia este inselatoare, deoarece persistenta hipertensiunii constituie un risc pentru progresiunea aterosclerozei coronarelor sau a arterelor cerebrale. Incetarea brusca a hipotensoarelor este urmata adesea de cresteri paroxistice ale HTA.

Medicamentele antihipertensive includ urmatoarele clase de medicamente:
- beta blocante
- diuretice
- inhibitorii enzimei de conversie a angiontensinei
- blocantele receptorilor de angiotensina
- blocantele canalelor de calciu
- alfa blocantele

Eficienta medicatiei hipotensoare de lunga durata este confirmata de scaderea hemoragiilor cerebrale, a insuficientei cardiace si a uremiei.
In hipertensiunea maligna se constata supravietuiri dupa 5 ani la peste 45% din bolnavii tratati fata de 17% la bolnavii fara tratament.
Regimul de viata si cel alimentar completeaza eficienta medicatiei hipotensoare.
Cei trei stalpi de viata ai hipertensivului sunt o viata echilibrata psihic si fizic, combaterea sedentarismului si a obezitatii, evitarea unor alimente bogate in colesterol. De altfel, aceleasi recomandari sunt valabile si pentru oamenii sanatosi.
O viata calma, repausul si relaxarea intermitenta au o influenta buna asupra HTA.
Conflictele starile de manie (stresul psihic) sunt motive de agravare care beneficiaza de actiunea tranchilizantelor. Se impune o activitate fizica minima.
Trebuie evitate expunerile prelungite la soare, baile prea reci sau sederea la altitudini mari. Calatoriile cu avionul, conducerea automobilului sunt permise, exceptand anumite cazuri.

Regimul alimentar consta in reducerea sarii in alimentatie, dieta saraca in calorii si scaderea greutatii in cazul obezitatii. Vor fi evitate pranzurile copioase, bauturile alcoolice, cafeaua sunt admise in cantitati moderate, insa vor fi evitate in insomnii, palpitatii, stari de agitatie.
Stiut fiind ca HTA este factor de risc pentru ateroscleroza intre altele, din alimentatie vor fi evitate grasimile naturale, alimentele care maresc acidul uric in sange (sardele, carnuri tinere, vanat) si fumatul de tigarete.
Trebuie evitate, fumatul, consumarea de bauturi sau alimente care contin cafeina (cum ar fi cafea, ceai, coca cola) pentru cel putin 1 ora inainte de a se masura tensiunea arteriala.
Se recomanda repausul pentru cel putin 5 minute inainte de masurarea tensiunii arteriale si sunt necesare doua masurari consecutive si realizarea mediei aritmetice a valorilor obtinute.
In cazul in care tensiunea arteriala este ridicata, se recomanda efectuarea unui consult oftalmologic, neurologic si cardiologic. Daca aceste examinari nu releva dovezi ale unei hipertensiuni arteriale vechi, medicul recomanda cel putin inca 2 masurari de tensiune arteriala la doua consultatii diferite in timp pentru a se confirma si de aceste dati hipertensiunea arteriala. Acest lucru este recomandat, deoarece unele persoane pot avea hipertensiune arteriala doar ocazional.

Odata ce hipertensiunea arteriala a fost diagnosticata, sunt necesare alte examinari pentru a se evalua posibilile complicatii de la nivelul altor organe.
Aceste examinari includ evaluarea functiei renale si electrocardiograma (EKG) pentru depistarea unei eventuale rigidizari a musculaturii inimii, fluxului sangvin redus catre inima sau ritmuri cardiace anormale.
Se stabileste diagnosticul de prehipertensiune arteriala in cazul in care, valorile tensiunii sunt situate intre 130/85 si 139/89 mm col Hg la 3 evaluari diferite in mai multe luni de zile.

Profilaxie

Modalitatile de prevenire a hipertensiunii artriale includ:
- efectuarea regulata de exercitii fizice (de exemplu, aerobic)
- limitarea consumului de bauturi alcoolice si sare
- dieta bogata in legume si fructe si saraca in grasimi saturate
- evitarea fumatului
- mentinerea unei greutati corporale normale.
Este foarte important sa fie modificati, pe cat posibil, factorii de risc ai boli coronariene. In plus de masurile de mai sus, ar mai trebui:
- abandonat fumatul
- reducerea nivelului crescut de LDL colesterol ("colesterolul rau")
- cresterea nivelului de HDL colesterol ("colesterolul bun")
Exista posibilitatea controlarii hipertensiunii arteriale doar cu ajutorul acestor modificari in stilul de viata, fara a fi nevoie de medicamente antihipertensive.
Persoanele care sufera concomitent de diabet zaharat, boli renale sau boli cardiovasculare, necesita un tratament mai agresiv, deoarece riscul dezvoltarii de complicatii, datorita hipertensiunii arteriale, este mai mare.
Prognosticul pacientilor ce sufera de hipertensiune arteriala depinde de durata evolutiei, severitatea si bolile asociate, cum ar fi diabetul zaharat, care cresc riscurile complicatiilor oftalmologice, neurologice, renale si cardiace.
Atunci cand hipertensiunea arteriala este tratata adecvat, prognosticul este mult mai bun. Trebuie retinut faptul ca hipertensiunea arteriala poate duce la un prognostic nefast, chiar in cazul in care este asimptomatica.
Controlarea eficienta prin modificari in stilul de viata si medicamente imbunatatesc mult prognosticul.

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Postează răspuns 


Săritura forum:


Utilizator(i) care navighează în acest subiect: 1 Musafir(i)