Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 0 voturi - 0 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Embolia pulmonara
28-01-2011, 06:35 PM
Mesaj: #1
Embolia pulmonara
Dispneea acuta este cel mai frecvent simptom al emboliei pulmonare.Poate fi insotita de dureri toracice (retrosternale, mamelonare sau la baza hemitoracelui), tuse cu sau fara sputa hemoptoica, cianoza, raluri crepitante sau sindrom de condensatie pulmonara, frecaturi pleurale sau colectie pleural, tahicardie, scaderea tensiunii arteriale, anxietate, subfebrilitati, sincopa sau stare de soc.
Oricare din simptomele sau semnele de mai sus, aparute izolat sau in asociatie, trebuie sa atraga atentia asupra emboliei pulmonare, mai ales daca exista semne clinice de tromboza venoasa profunda sau daca sunt prezente conditiile care favorizeaza aparitia trombemboliei pulmonare, a emboliei grasoase, gazoase sau amniotice.

Simptomatologia clinica a emboliei depinde de calibrul arterei obstruate:

*Emboliile masive (cand 60% sau mai mult din circulatia pulmonara este scoasa din functie) se manifesta prin tabloul clinic al cordului pulmonar acut: durere retrosternala, dispnee pronuntata, cianoza, turgescenta jugularelor, hepatomegalie, stare de soc.

*Emboliile care obstrueaza artere de calibru mijlociu se manifesta prin tabloul clinic al infarctului pulmonar: junghi toracic (mai ales in dreapta), tuse cu sputa hemoptoica, frecaturi pleurale, colectie pleurala.

*Emboliile mici sunt mai greu de recunoscut, evoluand cu simptomatologie mai putin caracteristica: dispnee, subfebrilitati sau tahicardie neexplicate, anxietate, lipotimie.
Diagnosticul unei emboli pulmonare intampina dificultati mai ales la cardiacii decompensati. Agravarea decompensarii, persistenta dispneei si tahicardiei dupa un tratament cardiotonic corect, aparitia tulburarilor de ritm (mai ales a fibrilatiei atriale), uneori subfebrilitati neexplicabile, atrag atentia asupra microemboliilor pulmonare.Adesea numai eficienta prompta a tratamentului anticoagulant elucideaza diagnosticul.

Diagnostic diferential: infarct miocardic, pneumotorace spontan, disectia aortei, pneumopatii acute (mai ales daca survin la cardiaci), diverse alte boli cardiace sau pulmonare care evoleaza cu dispnee, hemoptizii, dureri toracice, stare de soc.

Particularitati clinice legate de substrat

=Trombembolia pulmonara este cauza cea mai frecventa a obstruarii arterelor pulmonare.De cele mai multe ori , tromboza venoasa profunda constituie sursa emboliei pulmonare, dar alteori emboliile pornesc din trombi formati in cavitatile drepte ale inimii.
Conditiile care favorizeaza aparitia trombozei venoase: insuficienta cardiaca, infarct miocardic, interventii chirurgicale (mai ales bazin si abdomen), traumatisme (mai ales ale membrelor inferioare si pelvisului), nasteri, neoplasme visceral (mai ales de pancreas), boli infectioase, imobilizari prelungite pentru diverse boli (fracturi, accidente vasculare cerebrale), sederi indelungate pe scaun (in avion, autobus), la personae obeze, peste 50 ani, cu varice.
=Embolia gazoasa a circulatiei arteriale pulmonare rezulta din patrunderea aerului in venele sistemice, prin injectii, perfuzii, cateter implantat in vena subclavie sau vena cava superioara, insuflatie de aer in scop diagnostic sau terapeutic (retropneumoperitoneu, histerosalpingografie, encefalografii), interventii chirurgicale, mai ales in zona gatului.
Embolia gazoasa care rezulta din patrunderea aerului in circulatia venoasa pulmonara (dupa interventii chirurgicale pleuropulmonare si cardiac, pneumotorace artificial, traumatisme toracice, spalaturi pleurale) ajunge in inima stanga si apoi in diverse teritorii arteriale, producand obstructii arteriolare, in special cerebrale si coronariene.Pot apare oprirea inimii, coma, convulsii, paralizii, afazie, stare confuziva, halucinatii.
Aparitia emboliilor gazoase, concomitent in circulatia sistemica si pulmonara, poate fi determinata de accidentele de decompresiune (la persoanele care lucreaza in aer comprimat, in special in mediu subacvatic).
=Embolia grasoasa poate complica evolutia fracturilor osoase (in special ale femurului si tibiei); mai rar survine dupa trumatisme ale tesutului adipos subcutanat, osteomielite, arsuri etc.
La cateva ore pana la trei zile, apar brusc manifestarile clinice sugestive: dispnee, tuse cu sputa hemoptoica, tahicardie, paloare sau cianoza, stare de agitatie, transpiratii, febra, iar in starile grave stare de soc, cord pulmonar acut, edem pulmonar.
=Embolia cu lichid amniotic survine in timpul travaliului, expulsiei sau in perioada urmatoare.
Tabloul clinic este dominat de starea de soc, precedata sau insotita de dispnee, tuse, cianoza, agitatie, anxietate, greturi, varsaturi, frisoane, uneori edem pulmonar, coma.Bolnava poate sucomba in cateva minute.

Conduita de urgenta

Orice bolnav cu embolie pulmonara trebuie internat, indiferent de gravitatea momentana a tabloului clinic, tinand seama ca embolii pulmonare mici pot precede embolii masive.
Masurile aplicate imediat se adreseaza in primul rand manifestarilor grave: combaterea starii de soc si a insuficientei cardiace, resuscitare cardiorespiratorie (in caz de oprire a inimii), spasmolitice, oxigen, calmarea durerii si a agitatiei.In trombembolia pulmonara se poate institui tratament cu heparina, daca nu sunt contraindicatii.

Examinari de urgenta

1. Electrocardiograma este utila pentru evidentierea semnelor de cord pulmonar acut, cat si pentru excluderea, uneori dificila, a unui infarct miocardic.
2. Radioscopia toracica poate evidentia ridicarea hemidiafragmului de partea emboliei, dilatarea arterei pulmonare, uneori congestie pulmonara.
3. VSH, leucocite, transaminaza TGO si mai ales lactic dehidrogenazele pot fi crescute.
4. Coagulograma se efectueaza in special pentru controlul terapiei anticoagulante.Cresterea produsilor de degradare a fibrinogenului este semnificativa pentru diagnosticul emboliei pulmonare.
5. Scintigrafia pulmonara poate da informatii asupra sediului emboliei si extinderii zonei infarctate.
6. Arteriografia este necesara pentru localizarea emboliei in cazurile la care se indica interventia chirurgicala.
7. Alte examinari pot fi necesare in starile de soc (ionograma, azot, rezerva alcalina, hematocrit, diureza) sau pentru boala de baza.

Principii generale de tratament

*Repausul la pat este necesar in toate cazurile.
*Calmarea durerii.
*Medicatia spasmolitica vizeaza combaterea hipertensiunii pulmonare si a bronhoconstrictiei.
*Oxigenoterapia se indica in stari de soc, dispnee, cianoza.
*Anticoagulantele se aplica in toate cazurile, daca nu sunt contraindicatii, sub control de laborator.
*Combaterea socului cardiogen.
*Antibiticile sunt utile in caz de infarct pulmonar, pentru prevenirea si tratamentul infectiilor supraadaugate.
*Combaterea insuficientei cardiace se face cu cardiotonice, in doze corespunzatoare si cu diuretice cu actiune rapida.
*Tratamentul tulburarilor de ritm.
*Tratament chirurgical.

In cazul emboliei gazoase bolnavul se aseaza intr-o pozitie care sa favorizeze iesirea bulelor de gaz din teritoriul afectat.In emboliile inimii drepte in decubit lateral stang, in emboliile cerebrale cu capul in jos. Deasemenea, in emboliile gazoase se va asigura ventilatia pulmonara, in cazuri grave se face intubatie sau traheotomie cu respiratie asistata. Toracotomia si extragerea aerului prin punctia ventriculului drept, in caz de embolie pulmonara blocata in ventricucul drept.

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Postează răspuns 


Săritura forum:


Utilizator(i) care navighează în acest subiect: 1 Musafir(i)