Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 0 voturi - 0 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Cardiopatia ischemica / INFARCTUL MIOCARDIC
04-02-2011, 04:28 PM
Mesaj: #1
Cardiopatia ischemica / INFARCTUL MIOCARDIC
Cardiopatia ischemica este boala care afecteza arterele coronare si datorita careia acestea isi micsoreaza calibrul. Drept urmare, are loc o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii care nu detine in aceste conditii cantitati optime de oxigen, acizi grasi si glucoza. Acest fenomen de reducere a fluxului de sange prin arterele coronare a fost numit in limbaj medical ischemie. Modificarile cardiace produse de ischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie.

Formele clinice de manifestare a cardiopatiei ischemice sunt :

1. Angina pectorala
2. Infarctul miocardic

2. INFARCTUL MIOCARDIC

Infarctul miocardic reprezinta rezultatul suferintei vaselor de sange ale inimii. Infarctul miocardic este cea mai grava boala cardiaca si una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare. Reprezinta o irigare slaba cu sange a unei portiuni din miocard, sau cantitatea de sange este redusa cantitativ, ori nu mai ajunge deloc in zona respectiva. Mai mult de 25% dintre decesele cardiovasculare sunt datorate infarctului miocardic.

Durerea precordiala este asemanatoare ca localizare, caracter si iradiere cu durerea din angina pectorala, dar este mai severa, de durata mai lunga, nu se modifica la repaus si nitroglicerina. Durerea poate fi insotita de transpiratii reci, agitatie, anxietate, astenie pronuntata, uneori greturi si varsaturi. Aceasta durere nu dispare, ci se raspandeste de la piept la umeri, unul sau ambele brate, gat si maxilar.
Hipotensiunea arteriala si tahicardia sunt de regula prezente.
Uneori, starea de soc domina tabloul clinic de la inceput, dar o anamneza atenta poate evidentia, de cele mai multe ori, durerile precordiale care au precedat-o.
Socul inexplicabil, edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva, sincopa, astenia pronuntata, tulburarile de ritm, emboliile sistemice, atrag atentia asupra unui infarct miocardic chiar in absenta durerii.
Febra este absenta la inceput, creste dupa 24 ore, pana la 37-39 grade Celsius si persista 2-5 zile.

Particularitati clinice legate de substrat:

Infarctul miocardic (sau atacul de cord) apare in momentul in care o parte a muschilor inimii este lipsita complet de sange, celulele muschilor inimii murind din aceasta cauza. Atacul de cord poate avea loc atunci cand placa de aterom din interiorul inimii se rupe, formand un cheag care blocheaza circulatia sangelui prin artera. Aceasta placa este formata din colesterol, calciu, leucocite si alte componente, fiind inconjurata de o capsula fibroasa. In cazul in care presiunea si debitul sangelui cresc dintr-o data, aceasta capsula fibroasa se poate fisura sau rupe. Ca un rezultat al acestei actiuni, corpul primeste semnale pentru a recupera captuseala interioara a arterei afectate (in modul in care ar vindeca o taietura externa) si formeaza un cheag care sa sigileze zona. Astfel, atacul de cord poate fi cauzat de un cheag de sange care se formeaza in artera, prin limitarea circulatiei sanguine de la musculatura inimii.
Cauzele principale ale producerii infarctului miocardic, putem spune ca sunt aceleasi ca in cazul anginei pectorale (vezi Angina Pectorala!) adica:
*Ateroscleroza coronariana
*Embolia coronariana din endocardita bacteriana care adesea se manifesta prin moarte subita.
*Coronarita rickettsiana
*Coronarita reumatismala
*Trombangeita obliteranta

Complicatii si perturbari asociate

1.Socul poate apare de la inceput sau in evolutia bolii (datorita extinderii infarctului, aritmiilor sau emboliei pulmonare). Se manifesta prin scaderea TA sub 80 mmHg, tahicardie, transpiratii, extremitati reci, palide sau cianotice, dispnee cu polipnee, astenie profunda, tulburari neuropsihice pana la coma, oligurie.
2.Insuficienta ventriculara stanga poate fi manifestarea initiala si predominanta a infarctului. Alteori apare la cateva ore sau zile dupa infarct.
3.Insuficienta ventriculara dreapta (vene turgescente, hepatomegalie sensibila, edeme) se dezvolta mai rar la primul infarct.
4.Aritmiile cele mai frecvente sunt extrasistolele, fibrilatia atriala si tulburarile de conducere. Fibrilatia ventriculara, una din cauzele mortii subite in infarctul miocardic, poate fi precedata de extrasistole ventriculare.
5.Emboliile pulmonare sunt frecvente, avand punct de plecare in trombozele venoase a membrelor inferioare sau a micului bazin. Pot imbraca aspectul emboliei masive, al infarctului pulmonar sau microemboliilor.
6.Emboliile sistemice pot avea localizare cerebrala, renala, splenica, mezenterica, periferica.
7.Ruptura inimii survine in primele doua saptamani, fiind urmata de hemopericard cu tamponada cardiaca si moarte in cateva minute, exceptional in cateva ore.
8.Ruptura septului interventricular este mai rara, produce stare de soc, insuficienta cardiaca rapid progresiva.
9.Ruptura muschilor papilari determina dispnee pronuntata, cu dezvoltarea rapida a edemului pulmonar, stare de soc.
10.Moartea subita poate surveni in oricare stadiu al evolutiei bolii, prin fibrilatie ventriculara, stop cardiac, ruptura inimii, embolie pulmonara.
11.Tromboza cerebrala, favorizeaza scaderea debitului cardiac (soc, sindrom Adams-Stockes), pe fondul aterosclerozei cerebrale.
12.Bronhopneumonia poate complica evolutia infarctului miocardic, mai ales in prezenta stazei si emboliei pulmonare.
13.Diabetul zaharat este adesea prezent, uneori relevat sau agravat de infarctul miocardic.

Conduita de urgenta:

Se pune bolnavul in repaus complet la pat si se calmeaza durerea cu o fiola de Morfina sau Mialgin, asociate cu atropina. Pentru prevenirea tulburarilor de ritm se poate administra xilina i.m.
In prezenta socului, a insuficientei ventriculare stangi sau a tulburarilor grave de ritm, primele masuri se aplica la locul unde se gaseste bolnavul, binenteles in functie de posibilitatile imediate de care dispune medicul consultant , de timpul necesar pana la internare (sosirea salvarii, distanta pana la spital) si de dotarea ambulantei care transporta bolnavul.
Desi transportul comporta unele riscuri, daca nu se face cu ambulante special echipate pentru asistenta coronarienilor, toti bolnavii trebuie internati cat mai urgent in spital, iar atunci cand este posibil in unitati specializate. Accidentele acute care pun in pericol viata bolnavului in oricare moment, chiar daca tabloul clinic pare mai putin grav la inceput, necesita masuri care nu pot fi aplicate la domiciliu.
Transportul se face evitandu-se orice efort din partea bolnavului. Trebuie sa se atraga atentia pacientului si familiei sale asupra gravitatii bolii, binenteles intr-o modalitate adaptata starii psihice si pregatirii lor, mai ales atunci cand refuza internarea sau nu se supun repausului.
In caz de dureri precordiale, fara tablou clinic bine conturat, dar care survin la varstnici, hipertensivi sau diabetici, nu trebuie sa se uite ca este mai scuzabila o internare inutila de urgenta, decat o eroare de diagnostic, care poate costa viata bolnavului.

Examinari de urgenta:

Electrocardiograma, VSH, glicemie, leucocite, transaminaze, coagulograma. In stari de soc: azot, ionograma, rezerva alcalina, diureza orara.
=EKG – principalele modificari sunt: unda Q patologica (necroza), supradenivelarea segmentului ST (leziunea), unda T negativa, ascutita, simetrica (ischemia).
=transaminaza glutamicooxalacetica creste la 6-12 ore, cu nivel maxim la 24-48 ore si persista 3-5 zile.
=VSH este normala la inceput, creste in ziua 2-3-a si ramane ridicata 2-4 saptamani.
=leucocitele – nr. lor creste pana la 10-15.000, mentinandu-se crescut 1-2 saptamani.
=coagulograma nu are valoare diagnostica, dar trebuie efectuata pentru instituirea si controlul terapiei anticoagulante.
=glicemia crescuta poate apare in stari de soc, dar poate fi expresia unui diabet zaharat, pe care instalarea infarctului l-a facut manifest sau l-a agravat.
=pentru o investigatie mai amanuntita, se mai poate face (cand este posibil) o ecocardiografie sau o forma complexa de evaluare, numita angiografie coronariana, metoda care identifica locul si marimea stenozelor prezente pe vasele coronariene.

Principii generale de tratament:

1.Identificarea fazelor initiale ale unui atac de cord precum si ingrijirea de urgenta sunt foarte importante, tratamentul fiind necesar pentru prevenirea mortii.
2.Repausul la pat trebuie sa fie absolut, in prima saptamana, indiferent de gravitatea tabloului clinic. In continuare, gradul imobilizarii si durata acesteia vor fi adaptate in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor. Daca bolnavul nu are dureri, febra, tulburari de ritm sau alte complicatii, incepand chiar din prima saptamana se permite schimbarea pozitiei in pat, miscari active ale membrelor. Durata repausului la pat este de 2-3 saptamani. Mobilizarea se face progresiv (sederea pe marginea patului, in fotoliu, ridicare din pat), sub controlul pulsului si a TA.
3.Calmarea durerii se face cu Morfina, s.c. sau i.m., daca intensitatea ei este mare. Daca durerile nu cedeaza, se poate repeta administrarea Morfinei la 15-20 min. (eventual i.v.), incet, diluata in ser fiziologic, sub controlul respiratiei.
4.Tratamentul sedativ este util dupa cedarea durerii, pentru combaterea anxietatii si favorizarea repausului la pat.
5.Oxigenoterapia este necesara in cazurile severe, cu dispnee, cianoza, edem pulmonar, stare de soc, dar poate fi utila si pentru calmarea durerii.
6.Tratamentul anticoagulant si trombolitic pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice, atunci cand nu exista contraindicatii (de ex. ulcer gastroduodenal, insuficienta hepatica, HTA severa). Tratamentul se incepe cu heparina, apoi cu Trombostop sau Sintrom (anticoagulant) , streptokinaza sau urokinaza (trombolitic). Tratamentul se instituie sub controlul rezultatelor determinarilor biologice (indice de protrombina, timp de trombina, fibrinogen, timp Howell, etc)), care trebuie repetate la 4-6 ore.
7.Tratamentul insuficientei cardiace
8.Tratamentul socului cardiogen
9.Tratamentul tulburarilor de ritm
10.Tratamentul vascular (invaziv) si chirurgical:
- Angioplastia coronariana-se poate dilata zona ocluzata folosind un cateter cu un balonas dezumflat ce patrunde pâna la locul respectiv; prin umflarea balonasului se dilata artera, iar pentru a o mentine dilatata se foloseste un cadru metalic numit stent.
- By - pass aorto - coronarian - artera coronara obstruata este suntata cu o vena prelevata din anumite parti ale corpului de la acelasi pacient, vena ce este conectata cu artera aorta, reusind astfel sa aduca cantitatea de sânge necesara activitatii inimii.
11.Regim igienico-dietetic: Dieta unui bolnav care sufera de o boala cardiaca trebuie sa excluda grasimile saturate. Dieta strict vegetariana, bogata in acizi grasi polinesaturati, poate duce la regresia leziunilor de ateroscleroza coronariana.

SUPRIMAREA FUMATULUI ESTE OBLIGATORIE!!!

Tratamentul va fi stabilit si adaptat pacientului de catre medicul specialist cardiolog.

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
06-02-2011, 01:05 PM
Mesaj: #2
RE: Cardiopatia ischemica / INFARCTUL MIOCARDIC
Cred ca acest filmulet s-ar potrivi aici. Este prezentat 3D cum survine infarctul in urma aterosclerozei.



Găseşte toate mesajele acestui utilizator
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Postează răspuns 


Săritura forum:


Utilizator(i) care navighează în acest subiect: 1 Musafir(i)